Reuniunile anuale ale FMI și ale Grupului Băncii Mondiale desfășurate la Bangkok au scos la lumină riscuri majore pentru stabilitatea economică mondială. Kristalina Georgieva, Kevin Warsh și Andrew Bailey au subliniat faptul că investițiile masive în inteligența artificială, prețurile ridicate la energie și creșterea datoriei publice reprezintă amenințări directe. Evenimentul adună peste 15.000 de delegați din 191 de țări în perioada 12-18 octombrie 2026, oferind o platformă de supraveghere macroeconomică globală.
Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a avertizat că riscurile generate de inteligența artificială ar putea depăși oportunitățile economice dacă nu se instituie un cadru etic și măsuri de protecție adecvate. Silvana Tenreyro, economista-șefă a FMI, a precizat că lanțurile de aprovizionare ale acestei tehnologii sunt concentrate într-un număr mic de țări, sectoare și firme, fiind vulnerabile la blocaje. Statele Unite și China dețin împreună peste trei sferturi din cererea netă de importuri de cipuri și echipamente esențiale.
O corecție a prețurilor în sectorul inteligenței artificiale ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale, anulând revizuirea în sus a prognozei. În cel mai sever scenariu, o scădere bruscă a investițiilor ar putea duce la o reducere a PIB-ului mondial cu 1,1% până în 2028. Kevin Warsh, președintele Fed, a descris tehnologia ca fiind cea mai importantă schimbare economică din cariera sa, însă a avertizat că drumul va fi foarte accidentat.
Datoria publică mondială este într-o traiectorie alarmantă, urmând să atingă pragul de 100% din PIB până în 2029. În 2025, aceasta a ajuns deja la aproximativ 94% din PIB, depășind prognozele anterioare. Rodrigo Valdes, directorul Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, a observat că riscurile fiscale cresc, în timp ce în multe țări lipsește o reacție adecvată. Statele Unite sunt identificate ca fiind principala sursă a acestei creșteri a datoriei la nivel global.
Scumpirea energiei, alimentată de conflictele din Orientul Mijlociu, menține inflația ridicată și forțează băncile centrale să păstreze dobânzile sus. Acest fenomen crește randamentele titlurilor de stat, făcând refinanțarea datoriei vechi mult mai costisitoare pentru statele cu deficit mare. În Europa, Mateusz Szczurek de la FMI a avertizat că îmbătrânirea populației și cheltuielile pentru apărare ar putea dubla datoria unei economii medii dacă nu se accelerează creșterea economică.
În România, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a urcat la aproximativ 7,60% pe an, afectând direct fondurile de pensii din Pilonul II. Aceste fonduri administrează economiile a 8,5 milioane de români și au 61,6% din activele de 246,8 miliarde de lei investite în titluri de stat. Creșterea randamentelor scade valoarea de piață a acestor active, deoarece prețul titlurilor deja emise scade atunci când dobânzile pe piață urcă.
Contextul fiscal național este marcat de un deficit bugetar de 3,82% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, o valoare care a scăzut cu 1,53 puncte procentuale față de perioada similară din anul precedent.