Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează posibilitatea de a majora investițiile în sectorul transportului maritim aferent rutei Middle Corridor. Această cale comercială strategică asigură legătura între Asia Centrală și Europa, traversând Marea Caspică, Azerbaidjan și Georgia. Evaluarea noilor direcții de finanțare are loc în contextul necesității de a consolida infrastructura de transport pe această rută de tranzit internațional.
Nataly Mouravidze, șefa biroului BERD din Azerbaidjan, a oferit detalii despre aceste intenții în cadrul Forumului de Afaceri UE–Azerbaidjan, desfășurat pe 21 octombrie 2026. Ea a subliniat că instituția intenționează să crească resursele alocate pentru sectorul maritim pe măsură ce proiectele de pe coridorul respectiv ating etapele necesare de dezvoltare. Totuși, BERD nu a comunicat până în prezent o valoare specifică pentru viitoarele investiții sau un calendar clar de implementare.
Instituția financiară a susținut deja proiecte importante pe această rută, inclusiv achiziția unor nave de marfă pentru compania azeră de navigație ASCO. Alte intervenții financiare au vizat extinderea portului Aktau din Kazahstan și dezvoltarea infrastructurii de depozitare și a unui centru logistic în Zona Economică Liberă Alat, situată în apropierea portului Baku. Aceste acțiuni vizează consolidarea punctelor de transfer de marfă esențiale pentru funcționarea coridorului.
Dezvoltarea capacității maritime rămâne o provocare majoră, deoarece insuficiența transportului pe Marea Caspică reprezintă un obstacol pentru Middle Corridor. Elmir Poladov, vicepreședintele Asociației Expeditorilor din Azerbaidjan, a menționat că viteza transportului este influențată de capacitatea maritimă, de congestia de la punctele de frontieră și de gradul de integrare dintre statele implicate. Problemele includ numărul limitat de feriboturi și nave Ro-Ro, precum și lipsa unor plecări regulate.
Alte dificultăți logistice semnalate sunt întreruperile cauzate de condițiile meteorologice și dificultățile de monitorizare în timp real a containerelor. De asemenea, diferențele dintre ecartamentele feroviare și dezechilibrul fluxurilor de marfă între est și vest generează costuri și întârzieri suplimentare. În prezent, capacitatea căii ferate Baku–Tbilisi–Kars a fost majorată la 5 milioane de tone, în timp ce portul Alat este în curs de extindere.
Evoluția acestor investiții este crucială pentru îmbunătățirea predictibilității traversării Mării Caspice și pentru susținerea fluxurilor de marfă către porturile georgiene Poti și Batumi. Odată stabilizate, aceste rute vor facilita accesul mărfurilor către piețele europene. Succesul depinde însă de transformarea intențiilor de finanțare ale BERD în proiecte concrete și de o coordonare operațională eficientă între toți operatorii și statele participante la acest coridor comercial.