Companiile din zona euro utilizează în principal resurse interne pentru a susține investițiile în inteligență artificială, conform datelor furnizate de Banca Centrală Europeană. Analiza, citată de Reuters, arată că majoritatea entităților economice se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării externe pentru acest sector. Această abordare conservatoare marchează o diferență clară față de rivalii americani, care au apelat la împrumuturi masive pentru a susține expansiunea tehnologică rapidă.
Conform cifrelor publicate pe blogul BCE, aproximativ 72% dintre companiile europene intenționează să utilizeze fluxuri de numerar sau profituri reinvestite pentru proiectele de IA. Doar 16% dintre companii au indicat intenția de a apela la credite bancare pentru aceste scopuri. O parte foarte mică, de doar 6%, plănuiește să utilizeze capital sau fonduri de venture capital, în timp ce numai 1% ia în calcul emiterea de titluri de datorie.
Analiza subliniază că rolul limitat al finanțării externe ridică întrebări privind potențialele bariere existente în ecosistemul financiar al zonei euro. Dificultățile de acces la capital sunt mai pronunțate atunci când investițiile vizează active necorporale. Companiile au șanse mai mari să obțină finanțare externă doar atunci când investesc în active tangibile, cum ar fi echipamente hardware sau infrastructură de date, deoarece acestea pot servi drept garanții.
O altă tendință observată este faptul că peste 80% dintre companiile analizate intenționează să utilizeze o singură sursă de finanțare. În loc să combine mai multe instrumente financiare, majoritatea aleg exclusiv fondurile proprii. Această strategie de finanțare limitată contrastează puternic cu modelul din Statele Unite, unde marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari prin accesul la piețele de obligațiuni.
În Statele Unite, nivelul împrumuturilor contractate de giganții tehnologici a ajuns la un punct în care aceștia concurează cu alte companii și cu emitenții suverani pentru atragerea capitalului. Pe măsură ce companiile americane extind infrastructura de IA prin piețele de datorie, expansiunea investițiilor europene rămâne mult mai modestă. Această disparitate de finanțare poate influența viteza de adoptare a noilor tehnologii în Europa.
Evoluția investițiilor în tehnologii emergente depinde în mod critic de structura piețelor de capital și de disponibilitatea creditelor pe termen lung. În zona euro, accesul la capital de risc și la piețele de obligațiuni pentru companiile non-gigant rămâne o provocare structurală. Această dependență de profiturile interne limitează capacitatea de scalare a proiectelor de inteligență artificială față de modelul de creștere bazat pe levier financiar observat în America.