Congresul Statelor Unite a votat o legislație istorică prin care pune capăt definitiv producției monedei de un cent, cunoscută sub numele de „penny”. Documentul a fost transmis biroului președintelui Donald Trump pentru promulgare, oficializând astfel o măsură administrativă adoptată de facto încă de anul trecut. Această decizie marchează sfârșitul unei tradiții de 234 de ani, moneda fiind printre primele piese bătute după înființarea Monetăriei SUA în anul 1792.
Argumentele economice care au dus la adoptarea proiectului de lege indică pierderi semnificative cauzate de costurile materiilor prime. Conform datelor Monetăriei SUA, fabricarea unui singur cent costă în prezent aproape 4 cenți, ceea ce înseamnă că producția depășește de aproape patru ori valoarea nominală a monedei. Încetarea acestui proces de bătut monedă ar genera economii imediate de 56 de milioane de dolari în fiecare an pentru bugetul federal.
Proiectul de lege bipartizan, intitulat „The Common Cents Act”, a beneficiat de un consens administrativ rar, fiind susținut în mod egal de congresmeni republicani și democrați. Reprezentantul democrat Robert Garcia a declarat că este un act de bun-simț să se oprească producerea unei monede atât de costisitoare pentru a asigura cheltuirea înțeleaptă a taxelor. Donald Trump a susținut anterior ideea eliminării acestor piese, afirmând pe rețelele sociale că SUA le produc de mult prea mult timp.
Noua legislație introduce reguli clare pentru magazine și comercianți pe măsură ce stocurile de monede de un cent dispar din circulație. Deși populația are dreptul să utilizeze restul de monede existente, actul permite comercianților să rotunjească tranzacțiile la cel mai apropiat interval de 5 cenți. Marile rețele de retail au solicitat aceste schimbări pentru a elimina incertitudinea juridică și riscul de a fi acționate în judecată atunci când nu pot oferi restul exact în numerar.
Pe lângă eliminarea monedei de un cent, reforma monetară va afecta și compoziția metalică a monedei de 5 cenți. Autoritățile au primit permisiunea de a utiliza un strat interior de zinc în locul aliajului de nichel și cupru, care este considerat mult mai scump. Această schimbare vizează reducerea costurilor de producție și adaptarea sistemului monetar la cerințele actuale ale economiei, în special în contextul tranzacțiilor digitale tot mai frecvente.
Evoluția sistemelor monetare și a reglementărilor fiscale reflectă adesea schimbările în comportamentul consumatorilor și costurile materiilor prime. În economiile moderne, trecerea către plăți digitale reduce necesitatea de a gestiona mărci mici de numerar, influențând deciziile guvernamentale privind circulația monedelor metalice. Această reformă din SUA vine într-un moment în care eficiența costurilor de circulație a banilor devine o prioritate pentru bugetele naționale.