Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în trimestrul al treilea, depășind prognozele analiștilor care anticipau un avans de 4,4%. Datele oficiale publicate de Biroul Național de Statistică arată o îmbunătățire față de ritmul de 4,3% din perioada aprilie-iune, care reprezentase minimul ultimelor peste trei ani. Această evoluție a fost susținută în principal de un avans puternic al exporturilor și de o activitate industrială solidă, elemente care au compensat slăbiciunea cererii interne din țară.
Sectorul industrial a jucat un rol crucial în această expansiune, producția industrială înregistrând o creștere de 5,5% în luna septembrie. Această cifră reprezintă o accelerare față de nivelul de 5,2% din luna august, marcând cel mai alert ritm de creștere din ultimele șase luni. Reziliența sectorului prelucrător a fost confirmată de aceste date, contribuind la menținerea economiei pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei anuale de creștere stabilită între 4,5% și 5,0%.
Comerțul exterior a oferit un impuls semnificativ, excedentul comercial al Chinei menținând o traiectorie care ar putea depăși recordul de 1,2 trilioane de dolari din anul precedent. Exporturile robuste au fost susținute de avântul tehnologic global generat de inteligența artificială, oferind factorilor de decizie argumente pentru a nu implementa imediat măsuri de stimulare mai agresive. Totuși, acest motor de creștere se confruntă cu presiuni cauzate de cererea internă scăzută și de tensiunile comerciale cu Uniunea Europeană.
În ciuda performanței macroeconomice, economia prezintă semne de inegalitate, cu cheltuieli de consum care rămân modeste în ansamblu. Vânzările cu amănuntul au urcat cu 1,1% în ritm anual în septembrie, depășind estimările și accelerând de la 0,4% în august, însă consumul nu a susținut o redresare echilibrată. Strategia de redirecționare a creditelor din sectorul imobiliar către industriile de înaltă tehnologie a creat o economie cu două viteze, unde producția maschează investițiile private anemice.
În primele nouă luni ale anului, economia a înregistrat o creștere cumulată de 4,6%, situându-se în intervalul asumat de guvern. Mao Shengyong, șef adjunct al Biroului Național de Statistică, a precizat că noii factori de creștere, precum economia digitală, serviciile moderne și producția industrială de înaltă tehnologie, au contribuit cu peste 40% la expansiunea economică din primele trei trimestre. Autoritățile au utilizat instrumente de finanțare de 800 de miliarde de yuani pentru a stimula investițiile în infrastructură.
Contextul economic chinez este marcat de o tranziție structurală majoră, în care resursele sunt direcționate către sectoarele tehnologice avansate. În timp ce producția industrială și exporturile rămân solide, sectorul imobiliar traversează o perioadă dificilă, cu investițiile în acest domeniu în scădere cu 20,6% în primele nouă luni ale anului. Această realitate subliniază dificultatea de a echilibra creșterea bazată pe ofertă cu necesitatea de a consolida încrederea consumatorilor și cererea internă.