Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în trimestrul al treilea din 2026, susținută de exporturile de produse tehnologice. Această evoluție vine după un ritm de creștere mai slab în perioada precedentă, fiind alimentată de cererea globală pentru componente necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Rezultatul obținut în perioada iulie-septembrie se situează la limita inferioară a obiectivelor de creștere economică stabilite de Beijing pentru acest an, care sunt estimate între 4,5% și 5%.
Sectorul exporturilor a jucat un rol crucial în compensarea slăbiciunii cererii interne din țară. Vânzările externe de produse de înaltă tehnologie au afișat o creștere de 14,3%, în timp ce producția de roboți industriali și de baterii a avansat cu peste 29%. Cererea pentru cipuri și componente destinate centrelor de date pentru inteligența artificială a devenit un pilon de sprijin pentru industria locală, contribuind și la un surplus comercial care ar putea depăși recordul de 1.200 de miliarde de dolari din anul trecut.
În contrast cu performanța comerțului exterior, consumul intern și sectorul imobiliar continuă să prezinte semne de vulnerabilitate. Investițiile în proprietăți imobiliare au scăzut cu peste 20% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această scădere este însoțită de o creștere modestă a salariilor și de un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor, factori care limitează semnificativ cheltuielile gospodăriilor chineze și afectează perspectivele economice generale.
Analistii avertizează asupra riscurilor pe care le implică această dependență accentuată de exporturi. Dave Chia, economist la Moody’s Analytics, a subliniat că efectele măsurilor de sprijin adoptate de Beijing nu sunt încă vizibile în economie. În încercarea de a stimula activitatea, autoritățile chineze au anunțat în septembrie noi măsuri, precum subvenții pentru cumpărătorii de locuințe și dobânzi mai mici pentru anumite companii, însă incertitudinile comerciale și tensiunile geopolitice mențin prudența consumatorilor.
Pe lângă problemele interne, China se confruntă cu presiuni internaționale din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene. Producătorii din aceste regiuni reclamă dificultăți în competiția cu produsele chinezești, vândute la prețuri reduse prin volume mari. În paralel, deși boom-ul inteligenței artificiale oferă un impuls, investițiile masive de miliarde de dolari în infrastructura necesară ridică semne de întrebare privind capacitatea companiilor de a genera profiturile anticipate în viitor.
Evoluția economică a Chinei reflectă o tranziție către tehnologie avansată, însă echilibrul rămâne fragil din cauza cererii interne slabe. Această situație de stagnare a consumului este o problemă structurală ce afectează majoritatea economiilor emergente, unde dependența de exporturile manufacturiere poate amplifica volatilitatea în cazul unor blocaje comerciale globale sau al unei scăderi a cererii externe.