Moneda unică a înregistrat luni o depreciere semnificativă, ajungând la nivelul de 1,1161 dolari, ceea ce reprezintă cel mai slab punct față de dolarul SUA din mai 2025. Această scădere marchează un prag minim pentru ultimele 17 luni și vine după o perioadă de patru săptămâni de scăderi consecutive. Presiunea asupra euro este alimentată de temerile investitorilor privind datoria ridicată a Franței și de incertitudinile politice ce preced alegerile din 2027.
Instabilitatea fiscală din Franța a provocat o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe termen lung. Pe piața secundară, randamentele pentru titlurile de stat franceze pe zece ani au urcat de la 4,85% la 4,92%, atingând cel mai înalt nivel de după luna iulie 2002. Această evoluție indică o scădere a încrederii investitorilor în datoria franceză, costurile serviciului datoriei depășind în prezent vârfurile înregistrate în timpul crizei financiare din perioada 2007-2008.
Diferența de randament dintre obligațiunile franceze și cele germane, cunoscută sub numele de spread, continuă să se extindă. În timp ce referința europeană, obligațiunile germane pe zece ani, a ajuns la 3,62%, decalajul față de Franța a ajuns la 1,31 puncte procentuale, un nivel maxim din 2012. Această divergență alimentează temerile că dificultățile financiare ale Franței s-ar putea extinde în restul zonei euro, fenomen similar cu criza datoriilor, forțând eventual o intervenție a Băncii Centrale Europene.
Pe plan global, randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la 5,34%, nivelul fiind cel mai înalt din 2002. Această creștere a costurilor de împrumut a fost influențată de vânzările de obligațiuni din Europa, inclusiv Franța și Marea Britanie, către Asia, în special către Japonia. În acest context, dolarul beneficiază de un apetit crescut pentru active sigure, în timp ce euro suferă din cauza problemelor fiscale și a incertitudinii politice din Europa.
Datele privind piața muncii din SUA au influențat și cursul valutar, după ce numărul locurilor de muncă create în septembrie a scăzut neașteptat, iar rata șomajului a urcat la 4,2%. Aceste cifre au redus probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Fed, după ce instituția a majorat deja dobânda de referință la intervalul 3,75% – 4%. Președintele Fed din New York, John Williams, a declarat că nu există nicio urgență pentru noi măsuri suplimentare de politică monetară.
Evoluția piețelor financiare globale este strâns legată de dinamica dintre marile economii, precum se observă în relațiile dintre Japonia și China. În timp ce investitorii caută siguranță în activele americane, tensiunile fiscale din Europa de Vest rămân un factor de risc major pentru stabilitatea zonei euro și pentru paritatea euro-dolar.