Exporturile Chinei au înregistrat o creștere accelerată de 36,3% în luna septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor publicate de autoritățile vamale chineze. Această evoluție reprezintă cel mai rapid ritm de creștere de la luna februarie și a depășit așteptările economistilor. În același interval, și importurile au cunoscut un avans de 31%, o valoare mai mare decât cea de 28,2% înregistrată în luna august, însă marja dintre exporturi și importuri a continuat să se extindă.
Excedentul comercial pentru luna septembrie a ajuns la 133,5 miliarde de dolari, depășind cifra de 119,1 miliarde de dolari raportată în luna august. Dacă analizăm perioada ianuarie-septembrie, excedentul cumulat a atins pragul de 938 de miliarde de dolari. Dacă această tendire ascendentă se menține, Beijingul ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în anul 2025, consolidând poziția sa de lider comercial global.
Sectorul tehnologic acționează ca un motor principal pentru această expansiune, în special prin vânzarea de semiconductori, a căror valoare a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului față de 2025. De asemenea, exporturile de echipamente pentru procesarea automată a datelor și componentele aferente au avansat cu 54,6%. O altă zonă de creștere majoră este industria auto, care a înregistrat un avans de 54,3%, fiind alimentată de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride.
Această performanță comercială vine într-un context în care economia chineză se confruntă cu o consum internație slabă, investiții reduse și dificultăți persistente în sectorul imobiliar. Deși Beijingul încearcă să diversificeze destinațiile comerciale către Asia de Sud-Est și America Latină, piețele occidentale rămân esențiale. Ecaterina Bigos subliniază că diversificarea acestor destinații nu poate înlocui integral cererea provenită din Occident, ceea ce pune presiune pe echilibrul comercial global.
Creșterea masivă a exporturilor chinezești generează îngrijorări în Uniunea Europeană, unde deficitul comercial depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Pentru a proteja sectoarele industriale, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a discutat cu Wang Wentao, rezultând un acord prin care importurile de automobile hibride chinezești vor fi reduse la jumătate în următorii ani. În paralel, Statele Unite mențin o investigație privind capacitățile industriale excedentare ale Chinei.
Guvernul de la Beijing și-a stabilit pentru anul 2026 o țintă de creștere economică situată între 4,5% și 5%. Totuși, Fondul Monetar Internațional a ajustat în jos prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară. Instituția avertizează că, în ciuda performanței exporturilor, acestea nu pot compensa integral slăbiciunile structurale ale economiei interne chineze.