Fondul Monetar Internațional a revizuit în sus prognoza de creștere economică globală pentru anul curent, estimând un ritm de 3,1%, o cifră superioară celor 3% prevăzute anterior în iulie. Această evoluție este susținută de un impuls al cererii generat de investițiile în inteligența artificială, care reușesc să compenseze parțial impactul negativ al costurilor energetice și al tensiunilor de război. Totuși, instituția avertizează că reziliența economică actuală se apropie de un punct de rupere critic.
Inflația globală este estimată la 4,7% pentru acest an, fiind influențată de boom-ul investițiilor în tehnologie și de prețurile energiei. FMI prevede că acest indicator va scădea ulterior la 4,1% în anul 2027, însă riscurile de depășire a pragului de 5% rămân de aproximativ 35%. Silvana Tenreyro, consilier economic și director în cadrul departamentului de cercetare al FMI, a subliniat necesitatea ca factorii de decizie să restabilească marja de manevră fiscală și să asigure securitatea lanțurilor de aprovizionare.
Situația geopolitică din Orientul Mijlociu influențează direct prognozele, cu o estimare privind redeschiderea Strâmtoarei Hormuz în martie 2027. FMI anticipează că regândirea condițiilor de tranzit va permite revenirea la starea de dinainte de război până în octombrie 2027. În prezent, exporturile de țiței din zona Golfului au atins în medie 88% din nivelurile de dinaintea conflictului, pe măsură ce traficul maritim a început să se intensifice din nou.
Din punct de vedere regional, prognozele variază semnificativ între economiile care beneficiază de tehnologie și cele afectate de energie. China ar putea crește cu 4,5% anul acesta și 4,0% în 2027, în timp ce India rămâne motorul principal cu o creștere de 7,0% pentru 2026 și 2027. În schimb, zona euro se confruntă cu o prognoză modestă de 1,1%, din cauza costurilor ridicate ale energiei și a încrederii slabe a consumatorilor, în timp ce țările din Golf suferă revizuiri negative.
Riscurile legate de inteligența artificială rămân un punct de atenție, deoarece afluxul masiv de capital în semiconductori și centre de date creează presiuni inflaționiste. Dacă productivitatea promisă de IA nu se va materializa, piețele financiare ar putea suferi o corecție bruscă, iar acțiunile din SUA ar putea scădea cu 20%. Această vulnerabilitate este accentuată de creșterea datoriei publice în economiile avansate, care este estimată la 115% din PIB până în 2031.
Contextul economic global este marcat de o redistribuire a creșterii între state, în funcție de expunerea la șocurile de ofertă și de capacitatea de a absorbi cererea tehnologică. În timp ce Taiwanul și Coreea de Sud beneficiază de cererea de semiconductori, importatorii de energie fără acces la lanțul tehnologic se confruntă cu venituri reale mai mici. Această fragmentare accentuează inegalitatea dintre economiile care conduc revoluția digitală și cele care rămân captive în constrângeri energetice.