Guvernul Germaniei analizează o serie de modificări legislative care vizează piața muncii, incluzând posibilitatea prelungirii duratei zilnice de lucru și restricționarea numărului de lucrători veniți din Balcanii de Vest. Propunerile de reformă sunt primite cu reacții divergente, în timp ce patronatele solicită o mai mare flexibilitate operațională, iar sindicatele își exprimă îngrijorările privind riscul de suprasolicitare a angajaților. Schimbările vizează atât modul de organizare a turelor, cât și procesele de integrare și imigrație.
O dintre principalele propuneri este înlocuirea limitei zilnice de muncă cu o limită săptămânală, ceea ce ar putea permite, în anumite condiții, zile de lucru de 12 ore. În prezent, legea germană stabilește o durată generală de opt ore pe zi, care poate fi extinsă la zece ore dacă orele suplimentare sunt compensate. Conservatorii cancelarului Friedrich Merz susțin această flexibilizare, însă social-democații și sindicatele solicită garanții suplimentare pentru protecția forței de muncă, deși în unele sectoare turele de 12 ore sunt deja permise prin excepții.
În paralel, Berlinul intenționează să reducă numărul anual de aprobări pentru lucrătorii din șase state ale Balcanilor de Vest, de la 50.000 la 25.000 de persoane. Această măsură, care ar intra în vigoare în ianuarie 2027, vizează Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă s-a opus acestei decizii, avertizând că înjumătățirea contingentului ar putea agrava deficitul de personal, având în vedere că peste jumătate de milion de cetățeni din aceste state lucrează deja în Germania.
Pe partea de imigrație, vor fi aplicate reguli mai stricte pentru examenul de limba germană DTZ, începând cu 1 noiembrie. Acest examen este esențial pentru dovedirea cunoștințelor de limbă la nivelul B1, necesar pentru obținerea drepturilor de ședere și a cetățeniei. Conform noilor prevederi, candidații nu vor mai putea să omită proba scrisă și să obțină totuși certificatul B1. Schimbările nu îi vor obliga pe angajații care dețin deja un certificat valid să susțină din nou examenul, dar vor afecta noile solicitări.
Aceste reforme ale timpului de lucru apar într-un context în care Germania înregistrează un nivel de muncă efectiv sub media europeană. Conform datelor Eurostat, în anul 2025, media timpului lucrat în Germania a fost de 33,9 ore pe săptămână, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 35,9 ore. Această statistică, care integrează atât angajații cu normă întreagă, cât și pe cei cu program parțial, subliniază diferența de ritm de lucru dintre Germania și restul continentului.
Modificările propuse privind durata programului de lucru și restricțiile pe imigrație ar putea avea un impact direct asupra angajaților străini, inclusiv asupra românilor care lucrează în Germania. Deciziile privind limitarea numărului de lucrători din Balcani și durarea turelor de 12 ore reflectă o încercare de echilibrare între nevoile de flexibilitate ale companiilor și gestionarea fluxurilor de imigrație și a protecției sociale.