Guvernele Uniunii Europene au cheltuit în acest an suma de 17,9 miliarde de euro pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la petrol și gaze asupra populației și companiilor. Această investiție masivă a fost necesară pentru a limita efectele costurilor ridicate la energie, însă Comisia Europeană a semnalat că distribuția acestor fonduri nu este optimă. Conform datelor oficiale, costul bugetar al acestor intervenții reprezintă aproximativ 0,1% din PIB-ul total al celor 27 de state membre.
Analiza Comisiei Europene, prezentată într-o notă pregătită pentru reuniția miniștrilor de Finanțe din zona euro de pe 8 octombrie, indică faptul că peste două treimi din sprijinul acordat nu este direcționat către consumatorii vulnerabili. Instituția europeană a criticat faptul că majoritatea măsurilor sunt nedirecționate și nu respectă necesitatea ca sprijinul pe termen scurt să fie orientat către cei mai afectați cetățeni. Această abordare nu reușește să minimizeze eficient costurile fiscale și să susțină procesul de decarbonizare.
Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, un total de 25 de state membre au implementat măsuri fiscale specifice pentru a proteja gospodăriile și companiile de volatilitatea pieței de energie. Comisia Europeană recomandă acum ca guvernelor să fie mai eficiente în utilizarea resurselor, propunând investiții în rețelele electrice și o taxare mai redusă a electricității față de cea aplicată gazelor naturale. Această schimbare de politică fiscală are scopul de a încuraja reducerea utilizării combustibililor fosili în sistemul energetic.
Pe plan macroeconomic, execuția europeană estimează că economia zonei euro va înregistra o creștere mai rapidă în acest an față de prognoza de 0,9% din luna mai. Totuși, perspectivele pentru anul 2027 sunt mai puțin optimiste, estimându-se o creștere economică mai slabă decât prognoza anterioară de 1,2%. În același timp, inflația ar putea rămâne în jurul valorii de 3% pentru anul curent, însă pentru 2027 se anticipează un nivel de peste 2,3%.
Situația financiară a statelor membre este complicată de majorarea semnificativă a costurilor de împrumut, ceea ce impune o prudență fiscală sporită. Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro au ajuns aproape de maximele ultimilor ani, iar șocul energetic alimentează așteptările pieței. Se estimează că Banca Centrală Europeană va efectua cel puțin trei majorări ale dobânzilor până la sfârșitul anului 2027, pentru a gestiona presiunile economice actuale.
Această perioadă de instabilitate energetică reamintește de criza severă din perioada 2022-2023, când prețurile la combustibili au pus presiune pe întregul continent. Experiența anterioară subliniază importanța unor măsuri de sprijin care să fie bine concepute, temporare și strict direcționate. Tranziția către surse regenerabile este considerată esențială, deoarece dependența de gaz menține prețurile energiei la niveluri ridicate, afectând competitivitatea economică a regiunii.