Refugiații din Ucraina au generat o contribuție de aproximativ 2,4% la PIB-ul Poloniei în anul 2025, echivalând cu circa 94 de miliarde de zloți, respectiv 21,47 miliarde de euro. Datele provin dintr-un raport realizat de Deloitte la cererea UN Refugee Agency, evidențiind o creștere constantă a impactului economic pe parcursul ultimilor ani. Estimările sugerează că această pondere în economia națională ar putea ajunge la 2,8% din PIB până în anul 2035.
Evoluția indicatorilor economici arată o ascensiune continuă a impactului refugiaților asupra produsului intern brut. În anul 2023, impactul estimat a fost de 2,0%, urcând la 2,3% în anul 2024, pentru a atinge pragul de 2,4% în 2025. Această tendință este susținută de creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, procesul de integrare fiind considerat unul de succes prin accesul la educație și locuri de muncă decente.
Din perspectiva ocupării forței de muncă, refugiații ucraineni au atins o rată de 76% în 2025, depășind nivelul înregistrat de cetățenii polonezi, care a fost de 75% în trimestrul al treilea al anului precedent. Pe lângă angajările clasice, se observă un spirit antreprenorial ridicat, deoarece 13% dintre refugiații din Ucraina aflați la vârstă activă gestionează propriile afaceri. Între anii 2022 și 2025, au fost depuse aproximativ 135.000 de cereri pentru înregistrarea de întreprinderi individuale.
Sectorul sănătății beneficiază, de asemenea, de prezența acestor persoane, având în vedere numărul crescut de specialiști importați. Până la sfârșitul anului 2025, medicii din Ucraina au reprezentat 2,4% din totalul medicilor din Polonia, în timp ce asistentele medicale ucrainene au constituit 0,8% din această categorie. În paralel, cheltuielile cu asistența medicală pe cap de locuitor pentru refugiați sunt semnificativ mai mici, costul mediu al tratării unui refugiat fiind de 694 de zloți, față de 4.640 de zloți pentru un cetățean polonez.
Andrzej Halesiak, președintele Consiliului Institutului Economic Polonez, a subliniat că afluxul de cetățeni ucraineni a avut un moment oportun pentru economia locală. Această integrație a permis absorbția forței de muncă necesare într-o societate poloneză care se confruntă cu un deficit demografic cauzat de îmbătrânirea populației. Jun Shirato, reprezentant interimar al înaltului comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați în Polonia, a confirmat că accesul la protecție și locuri de muncă facilitează această dezvoltare.
Fenomenul de integrare economică a refugiaților în Europa de Est reflectă o tendință de utilizare a migrației pentru combaterea crizei de forță de muncă. În contextul demografic dificil al continentului, statele care reușesc să ofere acces la piața muncii și la procese de adaptare socială transformă presiunea migratoră într-un motor de creștere a PIB-ului și într-o soluție pentru lipsa de personal calificat.