Multe dintre cele mai mari economii ale lumii se pregătesc de o nouă perioadă de creștere a inflației, după ce presiunile asupra prețurilor se atenuaseră în ultimii ani. Analiza comparativă între rata inflației și nivelul încrederii consumatorilor relevă o situație economică complexă, în care stabilitatea prețurilor nu garantează întotdeauna un optimism al populației. Datele provin din proiecțiile OCDE și din studiile Ipsos, care au examinat 17 economii importante din punct de vedere global.
Turcia și Argentina se află în vârful clasamentului privind creșterea prețurilor, cu estimări care depășesc pragul de 30% pentru anul 2026. Mai exact, Turcia este prognozată să aibă o rată medie a inflației de 31,5%, în timp ce pentru Argentina se estimează un nivel de 30,8%. În afara acestor două țări, prognozele variază considerabil, de la o rată de doar 1,8% în Japonia până la 5,1% în Brazilia, evidențiind disparitățile dintre piețele dezvoltate și cele emergente.
În cadrul economiilor din G7, Statele Unite ale Americii conduc lista cu o inflație prognozată de 3,6%, fiind urmate de Marea Britanie, care se situează la 3,1%. Totuși, indicatorii de încredere a prezintă un tablou diferit față de cifrele inflației. India ocupă prima poziție în ceea ce privește sentimentul consumatorilor, cu un scor de 66,9, în timp ce economii precum Germania, Franța, Italia, Coreea de Sud și Japonia înregistrează scoruri slabe, toate fiind sub pragul de 45.
Cazul Japoniei este cel mai reprezentativ pentru această discrepanță între prețuri și optimismul social. Deși țara asiatică are cea mai scăzută rată a inflației prognozată din întregul clasament, scorul său privind încrederea consumatorilor este de numai 39,4. Sentimentul publicului reflectă o imagine economică mult mai amplă, care include nu doar prețurile, ci și factori precum nivelul salariilor, rata ocupării forței de muncă și perspectivele economice pe termen lung.
Tensiunile din Orientul Mijlociu contribuie la această instabilitate, ducând la creșterea prețurilor energiei. Stocurile globale de petrol au scăzut cu 507 milioane de barili în perioada februarie-august, ceea ce reduce rezerva disponibilă pentru absorbția eventualelor perturbări ale aprovizionării. Persistența inflației va depinde în mare măsură de evoluția piețelor de energie și de durata acestor perturbări, în condițiile în care salariile reale din Japonia, Africa de Sud și Italia sunt încă la niveluri de dinaintea pandemiei.
În prezent, peste jumătate dintre economiile G20 înregistrează o rată a inflației care depășește țintele stabilite de băncile lor centrale. Conform estimărilor OCDE, inflația în cadrul grupului G20 va trece de la 3,4% în 2025 la 4,1% în 2026, urmând să scadă ulterior la 3,6% în anul 2027. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea diferitelor țări de a absorbi o nouă perioadă de prețuri ridicate.