Prim-ministrul Peter Magyar a prezentat în Parlament primul proiect de buget al noului guvern ungar, după câștigarea alegerilor din luna aprilie. În cadrul prezentării, liderul a descris situația financiară moștenită de la administrația anterioară condusă de Viktor Orban ca fiind o „harababură”. Planul de buget propus vizează o restructurare fiscală majoră, prin care veniturile colectate de la cetățenii și companiile cu active mari vor fi direcționate către reducerea taxelor pentru populația cu venituri mici.
O componentă centrală a noii strategii fiscale este introducerea unei taxe extraordinare pe miliardari, care va fi aplicată persoanelor cu active de peste un miliard de forinți, echivalentul a 2,75 milioane de euro. În paralel, guvernul intenționează să majorare cota impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru companiile care înregistrează venituri de peste 496 de milioane de euro. Aceste măsuri sunt menite să crească încasările statului și să stabilizeze bugetul național.
Veniturile suplimentare vor fi utilizate pentru a finanța o serie de măsuri de sprijin social și creșteri salariale. Guvernul vizează reducerea impozitului pentru cetățenii cu venituri mici de la 15% la 9%, dublarea ajutoarelor familiale și creșterea salariilor în diverse sectoare de activitate. De asemenea, vor fi aplicate creșteri de taxe pe tutun, băuturi alcoolice și pe publicitate, pentru a asigura resursele necesare acestor transferuri către populația cu venituri reduse.
În ceea ce privește protecția socială, Peter Magyar a anunțat că, începând cu anul 2027, pensia minimă va fi majorată semnificativ. Aceasta va trece de la nivelul actual de 80 de euro pe lună la o valoare de 330 de euro, o schimbare care va impacta sute de mii de persoane. Scopul acestor ajustări este de a îmbunătăți puterea de cumpărare a celor mai vulnerabile categorii ale populației, folosind taxarea averilor mari ca sursă de finanțare.
Obiectivul principal al acestui nou buget este reducerea deficitului bugetar, care este estimat la 4,9% din PIB pentru anul 2027. Această prognoză este mult mai optimistă decât estimarea anterioară de 7,5% din PIB, deși Comisia Europeană estimează că deficitul Ungariei va atinge 6,2% în cursul acestui an. Succesul acestui plan depinde și de capacitatea guvernului de a recupera aproximativ 17 miliarde de euro din fondurile UE care au fost înghețate anterior.
Contextul financiar al Ungariei este marcat de tensiuni cu instituțiile europene, fondurile UE fiind suspendate din cauza problemelor legate de statul de drept sub administrația condusă de Viktor Orban. Recuperarea acestor sume este considerată esențială pentru stabilitatea economică a țării. În acest timp, indicatorii macroeconomici regionali rămân sub observație, în contextul fluctuațiilor de prețuri și al deciziilor de politică fiscală din întreaga Europă.