Uniunea Europeană pregătește implementarea mecanismului Sponge Facility, inspirat din modelul chinezesc al „orașelor-burete”, pentru a combate efectele inundațiilor și ale secetei. Această strategie vizează transformarea modului în care centrele urbane gestionează precipitațiile, facilitând absorbția apei în sol și reutilizarea acesteia. Inițiativa vine ca răspuns la evenimentele meteorologice extreme care au afectat recent state precum Spania, Franța și Italia, dar și România, unde ploile abundente din luna iunie au provocat viituri și au afectat sute de gospodării.
Conceptul de „orașe-burete” a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist Kongjian Yu. Prin acest sistem, zonele umede, iazurile și șanțurile cu vegetație sunt utilizate pentru a reține apa de ploaie, permițând absorbția în sol sau reutilizarea ei. Pe lângă gestionarea inundațiilor, vegetația utilizată în acest proces contribuie și la răcorirea străzilor în perioadele de caniculă. Modelul a fost extins în China după inundațiile devastatoare din Beijing din 2012, care au cauzat 79 de victime.
În Europa, diverse soluții de gestionare a apei sunt deja în funcțiune în orașe precum Rotterdam, Malmö sau Copenhaga. La Rotterdam, piața Benthemplein poate reține până la 1,7 milioane de litri de apă în timpul ploilor torențiale, în timp ce în Copenhaga apa este colectată în rezervoare subterane și grădini. Specialistul în apă pentru Europa de la firma de inginerie Arup, Justin Abbott, subliniază că orașele trebuie să renunțe la un urbanism care tratează ploaia ca pe un deșeu, privind-o în schimb ca pe o resursă.
Comisia Europeană a inclus acest concept în Strategia pentru reziliența apei din 2025, însă experții avertizează că „orașele-burete” nu reprezintă o soluție universală. În centrele istorice, infrastructura existentă și clădirile protejate îngreunează intervențiile, fiind recomandate soluții precum acoperișurile verzi sau plantarea copacilor. De asemenea, în cazurile de furtuni extreme, solul se poate satura, motiv pentru care acest mecanism trebuie completat obligatoriu cu sisteme clasice de canalizare, căi de evacuare și rezervoare de capacitate mai mare.
Bucureștiul implementează deja măsuri de acest tip, după inundațiile din iunie 2026, Primăria Capitalei anunțând că proiectele publice vor include soluții de tip „oraș-burete”. În Sectorul 3, un bazin subteran de 2.000 de metri cubi este deja finalizat, existând alte două proiecte în lucru, în timp ce în Parcul Tineretului se amenajează prima grădină de ploaie. Și la Timișoara, compania Aquatim analizează aplicarea acestui concept pentru a ajuta la refacerea rezervelor de apă subterană.
Implementarea unor astfel de strategii de reziliență urbană se înscrie într-un context de adaptare la schimbările climatice care afectează infrastructura europeană. În timp ce China țintește ca până în 2030 ca 80% din zonele sale urbane să adopte acest model, Europa încearcă să integreze soluții de gestionare a apei în planificarea urbană pe termen lung. Această tranziție de la gestionarea deșeurilor de apă la utilizarea resurselor hidrice este esențială pentru stabilitatea economică și siguranța orașelor moderne.