Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a subliniat necesitatea unei adaptări riguroase a reglementărilor europene la realitățile economice din România. Intervenția sa a avut loc în cadrul evenimentului ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România pe 26 octombrie, la Hotel Pullman București. Reprezentanta asociației a abordat tensiunea dintre obiectivele de mediu și necesitatea de a menține prețuri suportabile pentru consumatori.
În ceea ce privește raportarea de sustenabilitate, Silvia Vlăsceanu a explicat că, deși procesul de colectare și prelucrare a datelor implică costuri suplimentare pentru companii, acesta poate identifica ineficiențe. Raportările pot evidenția emisii ridicate sau consumuri neoptimizate, oferind oportunități de investiții în energie curată. Totuși, ea a avertizat că firmele mici sunt penalizate de lipsa specialiștilor proprii, fiind forțate să apeleze la consultanță externă pentru a îndeplini aceste noi obligații de raportare.
Un punct central al discuției a fost cererea de a transpune directiva europeană prin adaptare la specificul național, nu prin simplă traducere. Silvia Vlăsceanu a menționat că România trebuie să își apere interesele în fața Comisiei Europene, invocând exemple precum emisiile de metan din sondele vechi de gaze sau costurile certificatelor verzi. Ea a susținut că aplicarea unor cerințe mai severe decât cele europene poate pune presiune pe producătorii locali și pe factura finală a consumatorului.
Pentru a simplifica cadrul legislativ actual, extrem de fragmentat, Silvia Vlăsceanu a propus crearea unui cod al energiei. Această inițiativă ar viza reunirea legislației primare, inclusiv a reglementărilor recente privind sursele regenerabile și hidrogenul, într-un singur document coerent. În prezent, operatorii energetici se confruntă cu o încărcătură administrativă mare, fiind nevoiți să transmită aceleași informații către ANRE, ministere și autorități locale, însă în formate diferite, ceea ce generează costuri inutile.
În ceea ce privește sprijinul financiar pentru tranziția verde, Silvia Vlăsceanu a criticat modul în care sunt distribuite fondurile pentru stocarea energiei. Ea a argumentat că programele de la Administrația Fondului pentru Mediu ar trebui să prioritizeze zonele cu sărăcie energetică și rețele slabe, în loc să se bazeze pe viteza de înscriere în platformă. Investițiile în panouri fotovoltaice și sisteme de stocare ar trebui să ajungă acolo unde pot reduce cel mai mult impactul costurilor de alimentare.
Sectorul energetic românesc operează într-un cadru de reglementare complex, unde deciziile privind emisiile și resursele sunt influențate de directivele de la Bruxelles. În contextul actual, producătorii de energie trebuie să echilibreze investițiile masive în infrastructură, precum cele pentru energie regenerabilă sau stocare, cu cerința de stabilitate a prețurilor pe piața spot și pe cea de termen lung.
Silvia Vlăsceanu a încheiat prin a avertiza asupra riscurilor legate de siguranța alimentării, exprimându-și speranța că nu se va ajunge la întreruperi voluntare ale producției pentru marii consumatori industriali. Ea a subliniat că succesul tranziției depinde de un echilibru între obiectivele de mediu, capacitatea de producție și un cadru legislativ care să permită atât investițiile, cât și funcționarea stabilă a sistemului energetic național.