Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în cadrul ședinței de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine într-un context în care instituția decide să păstreze neschimbate și alte instrumente de politică monetară utilizate pentru controlul stabilității prețurilor. Decizia vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și contribuția la o creștere economică sustenabilă.
Pe lângă dobânda de politică monetară, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an. Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost fixată la 5,50 la sută pe an, fără nicio modificare față de nivelurile anterioare. Consiliul de administrație a decis, de asemenea, menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Evoluția inflației a prezentat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, conform datelor monitorizate de banca centrală. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la nivelul de 10,42 la sută înregistrat în iunie. Această scădere a fost influențată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
În ceea ce privește activitatea economică, aceasta a stagnat în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru al anului. Deși activitatea economică și-a atenuat vizibil contracția în trimestrul II, de la -1,2 la sută în primele trei luni la -0,4 la sută, consumul gospodăriilor populației a continuat să scadă în termeni anuali. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut de la 8,4 la sută în iunie la 8,2 la sută în august 2026.
Perspectiva inflației rămâne una de creștere până la finalul anului curent, din cauza factorilor externi și a prețurilor la combustibili și energie. BNR a semnalat că riscuri semnificative sunt asociate cu conflictul din Orientul Mijlociu și cu criza energetică, care pot afecta puterea de cumpărare. De asemenea, incertitudinile legate de situația politică internă și de măsurile de consolidare bugetară sunt monitorizate atent de către autorități.
Deciziile de politică monetară ale BNR sunt influențate de contextul macroeconomic global și de deciziile băncilor centrale majore, precum BCE și Fed. În acest cadru, utilizarea fondurilor europene este considerată esențială pentru contrabalansarea efectelor economice adverse și pentru susținerea reformelor structurale. Monitorizarea evoluțiilor internaționale rămâne un factor critic pentru menținerea stabilității financiare în România.