Piața de capital din România a înregistrat o evoluție spectaculoasă în prima ședință de tranzacționare de după verdictul agenției S&P. Indicele de referință BET a crescut cu peste 4%, reprezentând cea mai bună performanță a anului, după ce România a menținut poziția de la ultima treaptă a categoriei investment grade. Această reacție pozitivă a investitorilor a dus la o creștere masivă a capitalizării pieței principale de la BVB.
Capitalizarea totală a companiilor listate pe piața principală a ajuns la 689 mld. lei, în urma unui salt istoric de 17 mld. lei într-o singură zi. Performanța a fost susținută de creșteri semnificative ale unor companii incluse în indicele BET, precum Cris-Tim, care a câștigat 40%, Nuclearelectrica, cu un avans de 20%, și Transelectrica, care a înregistrat o creștere de 18%. Această evoluție vine după o perioadă de scăderi și incertitudini politice.
Revenirea pe piață a avut loc după o corecție de aproximativ 10% față de nivelul maxim din august și după ce BET încheia o serie de cinci săptămâni consecutive de scădere. Sentimentul investitorilor s-a îmbunătățit pe măsură ce consensul indicat de piață sugera că România va evita trecerea în zona „junk”. Analistul financiar Aurelian Dochia a observat că optimismul crescut și trecerea „examenului” agențiilor de rating au determinat această schimbare de atitudine.
Efectele deciziei S&P s-au simțit și pe piața titlurilor de stat, unde randamentul obligațiunilor pe 10 ani a coborât spre 7,2%, de la un nivel de aproximativ 7,6%. S&P pornește de la premisa că România va avea un guvern capabil să adopte un buget credibil pentru perioada 2027-2028. Totuși, riscurile principale menționate de agenție țin de continuarea ajustării fiscale și de reducerea deficitului extern.
Viitorul stabilității pieței depinde de capacitatea guvernării de a prezenta un buget convingător pentru anul 2027. CFA România estimează o creștere a economiei de doar 0-0,5% pentru anul 2027, o cifră mult sub media prognozelor externe de 2,2%. În același timp, inflația ar putea rămâne în intervalul 4-5%, ceea ce pune presiune pe necesitățile de finanțare externă și pe ponderea nerezidenților în datoria publică.
Evoluția ratingului de credit este strâns legată de execuția bugetară și de gestionarea deficitului. În contextul european, credibilitatea planurilor guvernamentale este un factor critic pentru stabilitatea yieldurilor obligațiunilor. Dacă execuția bugetară nu va asigura reducerea deficitului, riscul de retrogradare ar putea reveni în atenția investitorilor, afectând atât piața de capital, cât și costul împrumuturilor de stat.