Piața de capital din România a cunoscut o evoluție spectaculoasă în prima ședință de tranzacționare de după verdictul agenției S&P. Indicele de referință BET a înregistrat o creștere de peste 4%, marcând o revenire puternică după o perioadă de incertitudine. Această reacție pozitivă a investitorilor a dus la creșterea capitalizării totale a companiilor listate pe piața principală de la BVB la 689 mld. lei, prin intermediul unui salt de 17 mld. lei.
Evoluția de pe Bursa de Valori București vine după o perioadă de corecție de aproximativ 10% față de nivelul maxim din luna august. Înainte de decizia S&P, indicele BET pusese capăt unei serii de cinci săptămâni consecutive de scădere, după ce presiunea de vânzare a fost amplificată de incertitudinile politice. Sentimentul investitorilor s-a îmbunătățit treptat, pe măsură ce consensul pieței indica faptul că România va evita retrogradarea în categoria „junk”.
Performanțele individuale ale companiilor din indicele BET au fost remarcabile în urma acestui eveniment. Compania Cris-Tim a înregistrat un câștig de 40%, în timp ce Nuclearelectrica a urcat cu 20%, iar Transelectrica a crescut cu 18%. Aurelian Dochia, analist financiar, a observat că optimismul crescut al investitorilor și trecerea „examenului” agențiilor de rating au determinat această evoluție, în absența altor evenimente care să explice schimbarea de atitudine a pieței.
Reacția pozitivă s-a extins și către piața titlurilor de stat, unde randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut spre 7,2%, de la un nivel de aproximativ 7,6%. S&P a menținut România în ultima treaptă a categoriei investment grade, însă agenția a subliniat că riscurile principale țin de continuarea ajustării fiscale. Pentru menținerea ratingului, este necesară reducerea deficitului extern și gestionarea nevoilor ridicate de finanțare externă.
Viitorul stabilității economice depinde de capacitatea guvernului de a adopta un buget credibil pentru perioada 2027-2028. S&P pornește de la premisa că autoritățile vor putea implementa măsuri de consolidare fiscală. Totuși, există temeri legate de prognozele de creștere, deoarece CFA România estimează o creștere de doar 0-0,5% pentru economia României în 2027, o cifră mult sub media prognozelor externe de 2,2%.
Contextul economic general indică o presiune asupra consumului, având în vedere că afacerile din sectorul comerțului au înregistrat o scădere a volumelor de 5,1% în primele opt luni ale anului față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a consumului poate influența capacitatea de execuție bugetară și, implicit, stabilitatea ratingului de credit al țării pe termen lung.