Cursul euro a depășit pragul de 5,34 lei în cadrul ultimei ședințe de piață, marcând un nou maxim istoric pentru moneda europeană în raport cu leul. Banca Națională a României a stabilit cursul de 5,3447 lei pentru un euro, reflectând o depreciere rapidă a monedei naționale. Această evoluție valutară are loc într-un moment de tensiune, chiar înainte de comunicarea agenției S&P privind ratingul suveran al țării.
Presiunea asupra leului s-a manifestat și prin raportul cu dolarul american, care a ajuns la 4,7519 lei. Această valoare reprezintă o creștere de 0,0754 lei față de ședința precedentă, ceea ce înseamnă că moneda americană a câștigat aproximativ 10 bani în raport cu leul în doar câteva zile. Evoluția negativă a monedei naționale este vizibilă pe mai multe fronturi valutare, afectând stabilitatea cursului de schimb.
Alte valute au înregistrat creșteri similare față de leul român în raportul stabilit de BNR. Francul elvețian a ajuns la 5,7347 lei, înregistrând o creștere de 0,1451 lei față de nivelul anterior, în timp ce lira sterlină a urcat la 6,2764 lei, cu o diferență de 0,0957 lei. Această tendință generală de depreciere a monedei naționale subliniază volatilitatea actuală de pe piața valutară.
Scăderea valorii leului coincide cu o reducere semnificativă a rezervelor valutare ale Băncii Naționale în luna septembrie. La finalul lunii septembrie, rezervele s-au situat la 60,060 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde de euro raportate la finalul lunii august, o scădere de 4,805 miliarde de euro. În septembrie, BNR a înregistrat intrări de 3,302 miliarde de euro și ieșiri de 8,107 miliarde de euro.
Dintre ieșirile de capital înregistrate în luna septembrie, suma de aproximativ 2,684 miliarde de euro a fost direcționată către plăți de rate și dobânzi pentru datoria publică denominată în valută. Aceste fluxuri de capital au contribuit la diminuarea rezervelor, într-un context marcat de așteptarea verdictului S&P. Agenția urmează să decidă dacă menține România în categoria recomandată investițiilor sau dacă coboară ratingul în zona de „junk”.
Decizia agenției S&P este considerată critică pentru stabilitatea economică, deoarece un downgrade în categoria „junk” ar putea crește costurile de finanțare ale statului. Piața urmărește cu atenție dacă România își păstrează calificativul actual sau dacă riscul suveran crește, fapt ce ar putea accentua presiunea asupra leului și asupra rezervelor valutare ale Băncii Naționale.