Cursul valutar al monedei euro a stabilit un nou record în fața leului român, ajungând vineri la un nivel de 5,3447 lei. Această evoluție vine după ce joi, cursul de referință a fost de 5,2777 lei pentru un euro, în timp ce pe piața interbancară moneda europeană a atins chiar 5,3459 lei. Schimbul valutar este marcat de o volatilitate ridicată, într-un moment în care piețele monitorizează atent deciziile politice și financiare de la București.
Instabilitatea actuală este alimentată de faptul că Parlamentul nu a acordat votul de învestitură Guvernului propus de Siegfried Mureșan. În paralel, piața așteaptă verdictul agenției de rating Standard & Poor’s, un eveniment considerat esențial pentru economia țării. România deține în prezent ratingul BBB- din partea S&P, care reprezintă ultima treaptă a categoriei investment grade, fiind însoțit de o perspectivă negativă. Această poziție pune sub presiune stabilitatea financiară a statului.
Economistul Christian Năsulea explică faptul că astfel de fluctuații apar în perioadele de incertitudine politică, fiind exploatate de speculatori prin arbitraj între prețul de cumpărare și cel de vânzare. Banca Națională încearcă să mențină un echilibru între variația cursului și cea a dobânzilor, o sarcină descrisă de Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, ca fiind extrem de dificilă în contextul economic actual. Instituția de stat depune eforturi pentru a apără cursul la anumite niveluri stabilite.
O eventuală retrogradare a ratingului la categoria „junk” ar putea avea consecințe economice severe pentru populație. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că acest scenariu ar duce la investiții mai puține, creșterea șomajului și o încetinire a ritmului de creștere al salariilor. De asemenea, analistul subliniază că un verdict negativ ar putea crește ratele la creditele în euro, afectând direct stabilitatea financiară a cetățenilor care au împrumuturi în această monedă.
Christian Năsulea avertizează suplimentar că o scădere a ratingului ar putea cauza întârzieri în plata salariilor și pensiilor din sectorul public. În cazul în care statul nu își poate acoperi cheltuielile curente, se pot produce efecte în lanț, precum închiderea firmelor și pierderea locurilor de muncă. Pentru persoanele cu credite ipotecare, situația ar putea deveni dramatică prin creșterea bruscă a ratelor de plată, schimbând fundamental parametrii economici ai țării.
În prezent, România menține un rating de investiții, ceea ce permite păstrarea fondurilor de pensii și a asigurătorilor pe piața obligațiunilor. O retrogradare ar forța aceste entități să vândă activele românești. Analiza ING Bank indică faptul că, deși există riscuri de creștere pentru perechea EUR/RON, randamentele românești rămân scăzute comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, ceea ce face obligațiunile vulnerabile la șocuri externe.