Economia românească traversează o perioadă de presiune asupra monedei naționale și a costurilor de finanțare. În primele trei săptămâni ale lunii octombrie, leul s-a depreciat cu 1,36% față de euro, moneda europeană câștigând 7,18 bani în această perioadă. Cursul de schimb a evoluat de la 5,2777 la începutul lunii până la 5,3485 la data de 23 octombrie, semnalând o tendință de scădere a valorii leului în raport cu moneda europeană.
Această evoluție a cursului de schimb pune Banca Națională a României în fața unui compromis dificil între stabilitatea prețurilor și competitivitatea economică. Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank, explică faptul că limitarea fluctuațiilor mari ale cursului EUR/RON protejează economia de creșterea rapidă a costului bunurilor importate. Totuși, această politică poate duce la o apreciere reală a monedei și la un deficit mai mare al contului curent, pe măsură ce costurile interne cresc mai repede decât cele ale partenerilor comerciali.
Paralel cu deprecierea valutară, se observă o creștere a randamentelor la titlurile de stat pe termen de 10 ani. După o perioadă de volatilitate în care randamentele au stagnat în jurul valorii de 7%, acestea au început să crească recent. În cursul zilei de 22 octombrie, randamentele au ajuns la 7,14%, înregistrând chiar și valori de 7,22% pe perioade scurte, concomitent cu slăbirea leului, ceea ce indică o creștere a costurilor de împrumut pentru stat.
Incertitudinea politică și acumularea rapidă a datoriei contribuie la creșterea primei de risc cerute de investitori. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat a scăzut la 16,7% în iulie 2026, de la un nivel de aproximativ 24-25% în 2024. Această scădere a participării investitorilor străini, combinată cu presiunile asupra ratingului suveran semnalate de Reuters, indică o diminuare a apetitului pentru activele exprimate în lei.
Evoluția piețelor financiare depinde acum de capacitatea noului guvern de a implementa măsuri de consolidare fiscală credibile. Dacă deprecierea monedei, creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor se suprapun, riscul de retrogradare a României în categoria Junk devine o posibilitate reală. Investitorii urmăresc dacă țara își poate finanța deficitul bugetar fără a deteriora suplimentar profilul de credit, într-un context în care tranziția de la un model bazat pe consum către unul bazat pe productivitate este încă în desfășurare.
Contextul macroeconomic actual este marcat de dificultatea procesului de dezinflație, în condiții de salarii și prețuri ridicate. România încearcă să treacă de la un model de creștere economică susținut de consum la unul bazat pe investiții și capacitate de producție, însă acest proces este unul de durată. Schimbarea acestui model necesită o stabilitate a politicilor economice pentru a evita creșterea excesivă a riscului de credit și a costurilor de finanțare.