Apetitul companiilor pentru creditarea în lei a rămas la un nivel scăzut până la finalul primelor nouă luni ale anului 2026. Datele furnizate de BNR arată că firmele preferă semnificativ împrumuturile în valută, pe fondul unor dobânzi mult mai accesibile. Această tendință de evitare a creditelor în moneda națională este dictată de costul ridicat al finanțărilor în lei, care rămâne într-un teritoriu negativ în raport cu perioada anului trecut.
Conform indicatorilor monetari raportați de BNR la finalul lunii septembrie 2026, ritmul anual de creștere a soldului creditelor corporate în valută a atins 20%. În contrast, viteza creditelor corporate în lei a înregistrat o scădere de -3% față de septembrie anul trecut. Această evoluție marchează o divergență clară între tipurile de finanțare disponibile pe piață, companiile orientându-se masiv către instrumentele de împrumut în monede străine.
Principala cauză a acestei preferințe rezidă în diferența semnificativă de costuri de finanțare. În prima parte a anului 2026, dobânda medie aplicată noilor credite corporate în lei a oscilat între 8,3% și 8,8%. Această valoare este de aproximativ două ori mai mare decât dobânda pentru creditele oferite firmelor în euro, care a fost situată în intervalul de 4-5%. Această discrepanță de costuri explică de ce soldul creditelor în valută a depășit deja soldul creditelor în lei.
Evoluția creditării în lei a cunoscut o scădere progresivă de la începutul anului trecut. În 2025, la începutul anului, creditele corporate în lei creșteau cu un ritm anual de aproximativ 8%, iar cele în valută cu aproape 9%. Totuși, spre toamna anului 2025, creditarea în lei a intrat pe minus în septembrie, un trend de scădere care s-a accentuat ulterior și a continuat pe parcursul anului 2026.
Pe lângă segmentul creditelor, și activitatea de economisire reflectă aceeași preferință pentru monedă străină. La nivelul depozitelor, atât persoanele fizice, cât și companiile au optat pentru economisirea în valută, înregistrând creșteri de peste 12%. Această orientare către activele în valută subliniază dorința actorilor economici de a evita expunerea la dobânzile mari aplicate pe instrumentele financiare denominate în lei.
Contextul economic general indică faptul că fluxurile de capital rămân relevante pentru economia națională. Deși au existat investiții semnificative în străinătate, o parte substanțială a acestor sume s-a întors în România din țări precum Cipru sau Olanda. Această mișcare de capital contribuie la dinamica pieței financiare interne, în condițiile în care companiile caută soluții de finanțare adaptate costurilor actuale de creditare.