Moneda unică a înregistrat luni o depreciere semnificativă, ajungând la un nivel minim de 1,1161 dolari, cea mai slabă poziție față de dolarul SUA din ultimele 17 luni. Această scădere intervine după o perioadă de patru săptămâni de depreciere continuă a euro, fiind influențată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale franceze și de noile date economice din Statele Unite. Pe lângă cursul față de dolar, euro a pierdut teren și în raport cu francul elvețian și lira sterlină.
Instabilitatea fiscală din Franța reprezintă un factor determinant în această scădere, pe măsură ce investitorii manifestă temeri legate de datoria ridicată a țării și de turbulențele politice ce preced alegerile din 2027. Randamentele titlurilor de stat franceze pe zece ani au urcat joi la 4,92%, de la 4,85% în ziua precedentă, atingând cel mai înalt nivel de după iulie 2002. Această evoluție indică o scădere a încrederii pieței în capacitatea de rambursare a datoriei franceze, costurile serviciului datoriei depășind acum vârfurile din perioada crizei financiare din 2007-2008.
Evoluția piețelor a dus la o creștere a costurilor globale de împrumut, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani atingând 5,34%, un nivel similar cu cel din 2002. În Europa, decalajul dintre randamentul obligațiunilor germane și cel francez, cunoscut sub numele de spread, a ajuns la 1,31 puncte procentuale, cel mai mare nivel din 2012. Analistul Chris Weston a avertizat că nu este anticipată o redresare rapidă a euro, subliniind că situația actuală este o continuare a problemelor fiscale recente.
Pe planul american, datele Departamentului Muncii au arătat o scădere neașteptată a numărului de locuri de muncă create în septembrie, în timp ce rata șomajului a urcat la 4,2%. Aceste cifre au redus probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Fed, după ce președintele Fed din New York, John Williams, a declarat că nu există nicio urgență pentru măsuri suplimentare. În acest context, dolarul beneficiază de un apetit crescut pentru active sigure, în urma vânzărilor globale de acțiuni și obligațiuni.
Analistul Ninghui Liu de la State Street Investment Management a observat că, deși situația fiscală a Franței este instabilă, reacția pieței a fost recentă. Acesta a susținut că este vorba mai degrabă de problemele specifice ale țării decât de o criză generală a zonei euro, oferind asigurări că, dacă dificultățile franceze se vor agrava, celelalte state membre vor interveni. Totodată, există temeri că aceste dificultăți ar putea forța Banca Centrală Europeană să ia măsuri de intervenție.
Contextul piețelor financiare globale rămâne volatil, fiind influențat de dinamica dintre marile economii și politicile băncilor centrale. În timp ce randamentele titlurilor de stat americane au înregistrat cea mai mare creștere trimestrială din acest secol în perioada iulie-septembrie 2026, investitorii monitorizează atent transferurile de active către Asia, în special vânzările de obligațiuni din Europa către Japonia, care contribuie la reconfigurarea costurilor globale de împrumut.