Cursul de schimb al monedei euro a înregistrat o depreciere a leului vineri, atingând un nou nivel maxim istoric în raport cu moneda națională. Banca Națională a României a calculat euro la 5,3447 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7 bani, respectiv 1,27%, față de cotația anterioară de 5,2777 lei. Această evoluție marchează un moment de volatilitate pe piața valutară, influențând direct indicatorii de stabilitate monetară.
Adrian Codirlașu, reprezentant al CFA România, a explicat faptul că o depreciere de 1% într-o singură zi este un fenomen normal pe piețele internaționale. Expertul subliniază că, pe termen mediu și pe termen lung, leul poate continua să se deprecieze în raport cu euro. Această tendință este alimentată de diferențialul mare de inflație existent între România și Zona Euro, o situație observată atât înainte de războiul din Ucraina, cât și de anul trecut.
În ceea ce privește evaluarea riscurilor de rating, Adrian Codirlașu consideră că există șanse mai mari ca România să își păstreze calificativul actual decât să fie retrogradată. Deși există un risc de downgrade și raportul agenției S&P ar putea fi mai negativ decât cel de anul trecut, menținerea în categoria recomandată investițiilor depinde de performanța guvernului. Factorul decisiv va fi capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar, o direcție în care guvernul a livrat mai mult decât a promis.
Totuși, incertitudinea majoră vizează reversibilitatea măsurilor de consolidare fiscală pe viitor. Dacă se va reveni la o politică fiscală bazată pe creșterea cheltuielilor, a deficitului și a datoriei, România ar putea fi retrogradată de agenție. Analiza actuală pune în balanță performanța guvernului în prezent versus incertitudinile care pot apărea în următoarele 12 luni, perioada la care se referă evaluarea de rating.
Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) publică raportul privind ratingul suveran al României într-un context marcat de eforturi de consolidare fiscală. România deține în prezent calificativul „BBB-” din partea S&P Ratings, acesta fiind ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, fiind însoțit de o perspectivă negativă. Raportul va oferi o nouă perspectivă asupra capacității țării de a-și gestiona finanțele publice.
În prezent, stabilitatea ratingului de credit al unei țări este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de disciplina fiscală. O menținere a ratingului în categoria „investment grade” este esențială pentru accesul la capital pe piețele internaționale la costuri sustenabile. Deciziile privind deficitul bugetar și nivelul datoriei publice rămân pilonii centrali care influențează percepția investitorilor străini asupra riscului de credit în România.