Incertitudinea politică din România exercită o presiune constantă asupra obligațiunilor de stat, limitând performanța datoriei românești față de alte piețe regionale. Analizii realizate de Erste indică faptul că randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a atins 7,11%, însă prognozele pentru finalul anului 2026 estimează un nivel de 7,49%. Această evoluție reflectă dificultățile de vizibilitate asupra perspectivei fiscale pe termen mediu, într-un moment în care țara traversează o perioadă de blocaj politic.
Analistii de la Erste prevăd că randamentul pe termen lung va scădea treptat după vârful de la finalul lui 2026, ajungând la 7,37% în primul trimestru din 2027 și 6,96% în trimestrul al treilea din același an. Estimarea pe termen lung pentru finalul anului 2027 este de aproximativ 6,8%. În contrast cu această prognoză de creștere a randamentului românesc cu circa 40 de puncte de bază, piețele din Cehia și Ungaria ar urma să înregistreze scăderi ale randamentelor.
România menține cel mai ridicat spread față de obligațiunile germane din regiune, cu un nivel de aproximativ 370 de puncte de bază estimat pentru septembrie 2026. Această diferență este semnificativ mai mare decât cea observată în Ungaria, unde spread-ul este de 200-250 de puncte de bază, în Polonia de circa 275 de puncte de bază și în Cehia de aproximativ 175 de puncte de bază. Ciprian Dascălu, Head of Research la Banca Comercială Română, explică faptul că, deși există progres în consolidarea fiscală, incertitudinea politică afectează performanța datoriilor.
Formarea unui guvern funcțional și adoptarea bugetului pentru anul 2027 reprezintă mize critice pentru stabilitatea pieței obligațiunilor. Președintele Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un guvern, care trebuie să depună programul și lista executivului în Parlament în termen de zece zile. Un alt aspect esențial este respectarea traiectoriei convenite cu Comisia Europeană, care limitează creșterea cheltuielilor nete la 4,6% pentru anul viitor și impune o țintă de deficit ESA de aproximativ 5,2% din PIB.
Necesarul brut de finanțare pentru anul 2027 este estimat la aproximativ 239 miliarde de lei, în timp ce pentru 2026 acesta este de circa 278 miliarde de lei. Emisiunea netă pentru anul 2026 este estimată la 128 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 13,5% din PIB. Ministerul Finanțelor ar putea ieși pe piețele externe până la finalul anului curent, însă acest lucru depinde de stabilizarea guvernului. Planul inițial de emisiuni de euroobligațiuni, de aproximativ 10 miliarde de euro, ar putea suferi reduceri.
Evoluția acestor indicatori de datorie apare într-un context global marcat de presiuni asupra stabilității financiare. În perioada recentă, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a solicitat guvernelor să aplice măsuri de austeritate, avertizând că nivelul datoriei la nivelul mondial se apropie de un prag record. Această dinamică internațională adaugă un strat suplimentar de complexitate gestionării deficitului și a necesarului de finanțare pentru economiile emergente, inclusiv pentru România.