Indicele BET a încheiat ședința bursieră de marți cu un avans de 0,7%, marcând a cincea zi consecutivă de creștere pentru referința pieței de capital din România. Această evoluție urmează unei perioade de creșteri agresive, inclusiv o zi de luni în care indicele a avansat cu 4,1%. Deși raliul continuă, dinamica a devenit mai liniștită în comparație cu performanțele recente de pe piață.
În cadrul ședinței de marți, BET a depășit în faza de deschidere banda Bollinger superioară, situată la 34.095 puncte, însă a revenit ulterior din avans. Această mișcare indică o posibilă epuizare a impulsului actual, sugerând că ar putea urma o perioadă de pauză sau de evoluție laterală. La finalul tranzacționării, indicele s-a situat la 33.891 puncte, rămânând peste media mobilă simplă de 20 de zile, aflată la 32.277 puncte.
Pe piața valutară, euro a stabilit un nou maxim istoric față de leu, după ce BNR a publicat la fixingul de la ora 13:00 un curs de 5,3527 lei/euro. Această valoare reprezintă o creștere față de nivelul de 5,3306 lei/euro raportat luni. Totodată, randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a revenit pe o traiectorie ascendentă, ajungând la 7,29%, după ce în dimineața zilei a atins pragul de 7,42%.
În ceea ce privește indicatorii de lichiditate, ROBOR la 3 luni a stagnat pentru a treia zi la rând la nivelul de 6,11%. Această stabilitate este considerată un semn pozitiv pentru lichiditatea bancară, după ce săptămâna trecută s-au observat creșteri bruște care indicau o tensionare a condițiilor de piață. Contextul este influențat și de decizia agenției S&P de a menține ratingul României la BBB-.
Direcția bursei depinde acum de procesul de investiții al noului premier desemnat, Luca Niculescu, care are la dispoziție 10 zile pentru a obține susținerea partidelor din fosta Coaliție PSD-PNL-USR-UDMR. Instabilitatea politică și necesitatea de a instala un Guvern cu puteri depline pentru rectificarea bugetară și gestionarea PNRR rămân factori de risc major pentru piață.
Evoluția actuală a indicatorilor economici are loc într-un context de stagflație, caracterizat printr-o creștere slabă a economiei și instabilitate politică. Guvernul viitor va avea misiunea de a reduce deficitul bugetar de la nivelul de 6% din PIB înregistrat anul acesta la sub 3% în următorii ani, într-un climat de incertitudine privind consensul politic.