Inflația poate genera un câștig financiar pentru persoanele care au contracte de credit, deoarece valoarea reală a datoriei scade pe măsură ce prețurile cresc. Totuși, acest beneficiu este disponibil doar în cazul în care dobânda aplicată de instituțiile financiare este mai mică decât rata inflației. Dacă dobânda este superioară, creditatul pierde din putere de cumpărare, chiar dacă suma nominală datorată rămâne aceeași în contractul semnat cu banca.
Datele Biroului de Credit arată că la sfârșitul anului 2025, 4,58 milioane de persoane gestionau 8,15 milioane de credite. În septembrie 2026, populația datora băncilor 204,98 miliarde de lei în credite în lei, o creștere de 9,2% față de septembrie 2025, și 13,84 miliarde de lei în credite în valută. Pentru un credit de 100.000 de lei, o inflație de 6,61% reduce valoarea datoriei cu 6,2%, însă câștigul real depinde de comparația cu dobânda plătită.
Strategiile de gestionare a datoriei includ plata anticipată a creditelor cu dobândă mare sau trecerea la o dobândă fixă. Plata anticipată este utilă atunci când dobânda creditului depășește randamentul economiilor, cum ar fi titlurile Tezaur. Refinanțarea prin trecerea de la dobânda variabilă la cea fixă poate reduce rata lunară, de exemplu cu 427 de lei pentru un credit de 320.000 de lei, recuperând costurile de notar și evaluare în aproximativ zece luni.
În cazul în care persoana nu își mai poate plăti ratele, banca poate solicita scadența anticipată a întregului credit. Conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 26 octombrie, banca nu poate cere dobânda pentru anii rămași din contract, ci doar cea datorată până în ziua solicitării. Această măsură juridică permite verificarea sumei cerute de bănci sau de firmele de recuperare pentru a evita plata unor dobânzi nejustificate.
Situația dobânzilor rămâne influențată de așteptările privind inflația. Deși inflația a coborât la 6,2% în august, BNR a decis să mențină dobânda fără scăderi, anticipând creșteri ale prețurilor până la finalul anului. Indicele IRCC, care determină ratele variabile, a urcat la 5,57%, iar băncile cer deja statului dobânzi de 6,73% pe un an, un nivel mai mare decât cel de 6,50% oferit de titlurile Tezaur.
Contextul economic actual este marcat de o monitorizare atentă a fluxurilor financiare, în timp ce autoritățile fiscale precum ANAF intensifică verificările prin programe de conformare. În acest cadru, deciziile privind politicile monetare ale BNR și evoluția inflației rămân factori critici pentru gestionarea riscului fiscal și pentru stabilitatea consumului în rândul populației datorate.