Parlamentarii elvețieni încep pe 26 octombrie dezbaterile privind noile reglementări bancare aplicabile grupului UBS, într-un context marcat de incertitudine legislativă. Această etapă de discuții în Camera inferioară urmează deciziilor luate luna trecută de Camera superioară, care a impus cerințe de capital mult mai ridicate. Dilema legislativă vizează echilibrul între menținerea stabilității financiare și evitarea unui exod al băncii către jurisdicții cu reglementări mai permisive.
O componentă centrală a disputei este obligativitatea ca unitățile externe ale băncii să fie acoperite de un capital de rang 1 (CET1) de 90%. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de tamponul actual de 60%, care este acoperit parțial cu forme de capital mai ieftine. Deși guvernul a propus anterior o cerință de 100%, Camera superioară a optat pentru pragul de 90%, o măsură pe care conducerea UBS o consideră excesivă și dăunătoare competitivității.
Presiunea din partea investitorilor este vizibilă, fondul Artisan Partners solicitând public plecarea grupului din Elveția din cauza reglementărilor. Banca pregătește deja planuri de urgență care pot include mutarea sediului central sau fuziunea cu o altă instituție de credit. Totuși, administratorul de averi din Zurich manifestă ezitare în privința pierderii identității elvețiene, deși unii acționari susțin că noile reguli sufocă activitatea operațională a grupului.
În cadrul comisiei, parlamentarii caută soluții de compromis pentru a evita un referendum care ar putea duce la respingerea proiectului. Leo Mueller, parlamentar al Partidului de Centru, a avertizat că relaxarea normelor ar putea declanșa un referendum în care cetățenii ar putea respinge întregul proiect. Pe de altă parte, Hans-Peter Portmann, parlamentar FDP, a propus un prag de 75% capital CET1, corelat cu un mecanism de absorbție a pierderilor.
Opinia politică rămâne fragmentată, în timp ce social-democrații mențin poziția de a cere 100% capital CET1. Ministrul de Finanțe, Karin Keller-Sutter, susține validarea țintei de 90%, însă procesul legislativ este complex din cauza structurii politice a Camerei inferioare. Olivier Feller, parlamentar FDP, a menționat că forul inferior s-ar putea opri la pragul de 90%, subliniind natura specifică a unei țări mici care găzduiește o bancă de mari dimensiuni.
Această criză de reglementare apare ca o reacție directă la prăbușirea Credit Suisse din anul 2023, eveniment care a forțat autoritățile să revizuiască cadrul de supraveghere. Stabilitatea sistemului bancar elvețian depinde acum de capacitatea parlamentului de a impune norme stricte fără a alunga principalul jucător financiar din țară, într-un moment în care securitatea juridică este considerată un avantaj competitiv major.