Prețul energiei electrice din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a ajuns astăzi la 255 de euro/MWh, poziționându-se ca al doilea cel mai mare preț din Europa. Această valoare este de peste trei ori mai mare decât prețul de pe piața din Germania, care este considerată cea mai mare piață europeană. Situația este marcată de o creștere a costurilor cu 22% față de nivelul înregistrat ieri pe piață.
În România, prețul mediu din PZU a fost de 1.365 de lei/MWh vineri, sub influența unor prețuri orare ridicate pe parcursul întregii zile. Chiar și în intervalele de 15 minute, când producția fotovoltaică este activă, prețurile nu au coborât sub pragul de 800 de lei/MWh, în timpul amiezii. Seara, costurile au crescut semnificativ, atingând valori de peste 2.300 de lei/MWh pe piața internă.
Presiunea asupra pieței este accentuată de faptul că Bulgaria a oprit vineri un reactor nuclear de 1.000 MW de la Kozlodui pentru o revizie programată. Această unitate va fi repornită abia la finalul lunii noiembrie, ceea ce pune sub presiune importurile de energie electrică necesare pentru acoperirea consumului național. România se confruntă în paralel cu o situație dificilă, având centrala de la Cernavodă oprită și o capacitate de stocare încă redusă.
Producția hidroelectrică este, de asemenea, afectată de condițiile climatice actuale, fiind redusă din cauza secetei și a debitului extrem de mic al Dunării. Această scădere a producției hidro se realizează prin consumarea rezervelor din lacuri, într-un context în care numărul de ore cu soare este în scădere. Singura evoluție pozitivă menționată este începerea unei producții eoliene care să contribuie la mixul energetic.
Pe plan european, se observă o fragmentare între vestul și estul continentului, cu diferențe majore de preț între piețe învecinate. În timp ce în vest prețurile sunt mici datorită producției nucleare, eoliene și fotovoltaice din zona iberică, în est predomină centralele pe gaz, care sunt mult mai scumpe. Un exemplu clar este discrepanța dintre Cehia, unde prețul este de 98 de euro/MWh, și Slovacia, unde acesta atinge 222 euro/MWh.
Această volatilitate este agravată de factorii climatici care afectează infrastructura de generare. Seceta actuală pune presiune pe capacitatea de producție a Hidroelectrica, context în care se estimează că profitul pentru anul 2026 ar putea scădea cu 16%. Reducerea debitului apelor și dependența de resurse externe rămân factori critici pentru stabilitatea prețurilor la energia electrică în regiune.