Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 114 dolari pe baril vineri, marcând cel mai înalt nivel de la luna mai în parte. Referința pentru piața europeană a ajuns la 114,45 dolari pe baril, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de aprovizionarea globală cu energie. Această evoluție marchează a treia săptămână consecutivă de creșteri pentru acest produs energetic, într-un moment în care investitorii monitorizează atent riscurile geopolitice.
Simultan cu creșterea prețurilor la petrol, piețele bursiere mondiale au fost lovite de un val de vânzări în sectorul tehnologic. Pe Wall Street, indicele Nasdaq 100, dominat de companii tehnologice, a scăzut cu 2,9%, în timp ce S&P 500 a încheiat ședința cu o scădere de 1,2%. Această scădere a fost alimentată de îndoielile investitorilor privind capacitatea marilor companii de a transforma cheltuielile masive pentru inteligența artificială în profituri pe termen lung.
Îngrijorările vizează în principal investițiile în centre de date, semiconductori și infrastructură de calcul, finanțate adesea prin împrumuturi tot mai mari. Planurile de cheltuieli anunțate de Meta au intensificat dezbaterea privind rentabilitatea investițiilor în AI, ducând la o scădere de aproximativ 7% a acțiunilor companiei. De asemenea, furnizorul de infrastructură cloud CoreWeave a înregistrat un declin de peste 10%, pe măsură ce se teme că ritmul cheltuielilor ar putea depăși veniturile generate.
Efectele declinului de pe Wall Street s-au extins asupra piețelor asiatice, afectând grav economii precum Japonia și Coreea de Sud. Indicele Nikkei 225 a pierdut până la 2%, în timp ce în Coreea de Sud indicele Kospi a coborât cu până la 4%. Printre cele mai afectate companii se numără producătorii de cipuri Samsung Electronics și SK Hynix, acțiunile acestora scăzând cu 4,1%, respectiv 2,6%, într-un context în care bursa sud-coreeană se află cu peste 40% sub maximul istoric din iunie.
În fața volatilității, investitorii au căutat active mai sigure, precum obligațiunile guvernamentale și yenul japonez. În Japonia, cererea pentru titluri de stat a scăzut randamentul obligațiunilor cu maturitate de zece ani la 2,77%. Yenul s-a apreciat cu până la 0,3%, atingând aproximativ 156,3 yeni pentru un dolar. Shoki Omori, strateg la Deutsche Bank, a indicat că transferul capitalului către obligațiuni este determinat de amploarea investițiilor în infrastructura cloud și de nivelul împrumuturilor contractate pentru acestea.
Pe plan local, Bursa de Valori București a înregistrat o scădere moderată sub influența turbulențelor internaționale. Indicele principal BET a scăzut cu 0,26%, situându-se la 34.928,32 puncte, în urma fluctuațiilor de pe piețele globale. Această evoluție reflectă contextul de incertitudine financiară care afectează simultan piețele de mărfuri, sectorul tehnologic și indicii bursieri din diverse regiuni ale lumii.