Piețele energetice internaționale au fost marcate de presiuni marți, 20 octombrie, pe fondul incertitudinilor legate de stabilitatea aprovizionării după izbucnirea războiului cu Iranul. Petrolul Brent, care servește drept referință pentru piețele globale, se tranzacționa în jurul valorii de 110 dolari pe baril înainte de deschiderea burselor europene. În același interval, petrolul american WTI a depășit pragul de 104 dolari pe baril pentru contractele cu livrare programată în luna următoare.
Deși fluxurile de petrol brut din regiunea Golfului Persic au revenit la aproximativ 80% din nivelurile de dinaintea conflictului, prețurile nu au scăzut semnificativ. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a oferit aceste detalii, însă analiștii de la ING atribuie menținerea cotațiilor ridicate unei prime de risc. Această primă reflectă temerile investitorilor privind posibilele perturbări ale rutelor de transport maritime, în special în zona critică a Strâmtoarei Ormuz.
Un alt factor determinant pentru costurile ridicate este tariful pentru transportul maritim, care a atins niveluri record. Această situație face ca livrarea petrolului către rafinării să fie mult mai scumpă. Statele Unite analizează în prezent posibilitatea de a permite vânzarea unor petroliere aflate sub sancțiuni pentru a le readuce pe piața legală. O astfel de mișcare ar putea crește capacitatea de transport disponibilă și ar putea reduce costurile logistice, însă impactul real rămâne incert.
Tensiunile geopolitice afectează și piața gazelor naturale, contractele futures de la hubul olandez TTF situându-se sub 8 de 88 de euro/MWh. În Asia, gazul natural lichefiat (GNL) a ajuns la 30,4 dolari pentru un milion de unități termice britanice, cel mai înalt nivel din decembrie 2022. Acest salt de preț a fost amplificat de un incident raportat în apropierea Yemenului, când UKMTO a anunțat că un petrolier de GNL a fost atacat cu focuri de armă de pe o ambarcațiune mică.
Evoluția acestor piețe are repercurși pentru România, influențând costurile de import și prețurile la nivel european. Menținerea petrolului la 110 dolari pe baril poate pune presiune pe prețul carburanților, în funcție de cursul valutar, fiscalitate și costurile comerciale. Totodată, gazele mai scumpe pot crește costurile de aprovizionare pentru companii și consumatori, deși acest lucru nu înseamnă o creștere automată și proporțională a prețurilor plătite de cetățenii români.
Instabilitatea piețelor de energie este adesea corelată cu riscurile de securitate în rutele comerciale majore. Incidentele de securitate în zone precum Yemenul sau Strâmtoarea Ormuz pot altera rapid fluxurile de aprovizionare globală. Aceste evenimente forțează piețele să includă costuri suplimentare de protecție și transport, ceea ce se reflectă direct în cotațiile contractelor futures și în prețurile de la pompa de benzină sau în facturile de utilități.