Cursul de schimb al monedei euro a înregistrat o scădere luni, 5 octombrie 2026, la nivelul de 5,3306 lei, conform datelor oficiale furnizate de Banca Națională a României (BNR). Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,0141 lei față de ședința precedentă, când moneda europeană era cotată la 5,3447 lei. În același interval, dolarul american a urcat la 4,7569 lei, depășind cu 0,0050 lei nivelul de vineri, 2 octombrie, când era la 4,7519 lei.
Analiza macroeconomică realizată de CFA România indică o tendință de depreciere pentru moneda națională, estimând un interval de 5,40-5,50 lei pentru un euro la finalul anului 2027. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază că, deși leul rămâne apreciat în termeni reali, deprecierea ar putea continua în următorii ani. Raportul Macroeconomic Outlook pe 2027 prevede o depreciere anuală a leului de aproximativ 2%-3%, într-un proces descris ca fiind unul ordonat.
Evoluția cursului de schimb este strâns legată de riscurile privind credibilitatea fiscală și de posibilele șocuri externe care pot afecta economia. Adrian Codîrlașu a explicat faptul că trendul de depreciere al leului a început înainte de situația politică actuală, menționând că, de la izbucnirea războiului din Ucraina, leul s-a apreciat cu 17% în termeni reali. De asemenea, președintele CFA România a precizat că lipsa unui guvern nu explică neapărat fluctuațiile recente, deoarece bugetul este deja aprobat.
Pe plan economic, CFA România anticipează pentru anul 2027 o creștere economică foarte modestă, situată între 0% și 0,5%, după o perioadă de recesiune ușoară. Inflația ar putea urma un trend ascendent, în timp ce BNR ar putea reduce rata dobânzii la un nivel de 5%-5,5% în anul viitor. Un punct critic de monitorizare este deficitul bugetar, care ar putea atinge 6% la finalul anului 2027 dacă direcția actuală de cheltuieli este menținută fără modificări semnificative.
Riscurile legate de ratingul suveran al României rămân un factor de preocupare majoră pentru agențiile de evaluare internațională. Adrian Codîrlașu a avertizat că riscul ca țara să intre în categoria „junk” este prezent, agențiile urmărind dacă măsurile de reducere a deficitului vor fi implementate constant. Scenariul este influențat și de contextul global, inclusiv de dobânzile ridicate din Statele Unite, Germania și Japonia, precum și de conflictele din Iran și Ucraina.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru stabilitatea pieței valutare, în contextul în care România gestionează un deficit de cont curent ridicat. Deciziile privind politicile fiscale și menținerea ratingului de credit sunt elemente care influențează direct încrederea investitorilor și valoarea leului pe piața externă, determinând astfel parcursul cursului de schimb pe termen lung.