Românii dețin peste 12 miliarde de euro în criptoactive, o sumă care indică o schimbare majoră în modul de acumulare a bogăției. Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte al ASF, a estimat că aproximativ 15% dintre cetățeni dețin active precum bitcoin sau ethereum. Această cifră reprezintă circa 2,9 milioane de persoane, un număr semnificativ dacă este comparat cu cei 325.000 de investitori persoane fizice de pe Bursa de la București.
Evoluția deținerilor digitale ar putea accelera considerabil în perioada următoare. Conform datelor furnizate de Gabriel Avrămescu, se estimează că până în anul 2030, nivelul deținătorilor de criptoactive ar putea ajunge la 27-28% din populația României. Această tendință este însoțită de o lipsă de monitorizare, deoarece aceste fluxuri financiare circulă prin canale care nu permit supravegherea autorităților de reglementare.
Pe lângă activele digitale, se estimează că românii au investit încă 10-15 miliarde de euro pe bursele externe. Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a subliniat că românii sunt cei mai interesați de criptoactive din întreaga Europa, însă a asociat acest lucru cu un nivel scăzut de educație financiară. Majoritatea acestor fonduri sunt direcționate către SUA, unde sunt localizate principalele platforme de criptomonede.
Capitalul este direcționat masiv către companii internaționale precum Tesla, Nvidia, J.P. Morgan sau SpaceX, în detrimentul pieței de capital locale. Instituțiile bancare din România, inclusiv Banca Transilvania, BCR, Unicredit, Raiffeisen sau ING, încep să ofere acces la instrumente de investiții externe și la fonduri administrate de entități precum BlackRock sau Rockfeller. Revolut este menționat ca un actor care facilitează deja achiziția de acțiuni externe pentru sute de mii de utilizatori.
Problema principală identificată de Florian Neagu este faptul că resursele nu sunt reinvestite în sectorul bancar sau financiar din România. Există un risc major ca, odată cu deschiderea contului de capital, banii să fie transferați instantaneu către piețe externe printr-un simplu click. Această fugă de capital afectează și Pilonul II de pensii, unde fondurile a 8,3 milioane de persoane, în valoare de aproape 50 de miliarde de euro, caută oportunități de investiții în afara țării.
Situația reflectă o provocare structurală pentru economia românească, care nu reușește să ofere suficiente instrumente de creștere sau proiecte de investiții atractive. În timp ce Bursa de la București înregistrează creșteri de număr de investitori la nivel de două cifre, volumul investițiilor pe piețele internaționale pare să aibă o creștere de trei cifre. Lipsa de diversificare a portofoliului de acțiuni listate local contribuie la migrarea capitalului către economiile dezvoltate.