Un nou studiu realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România relevă faptul că 9 din 10 români nu dețin o strategie de investiții bine definită. Analiza vizează un eșantion reprezentativ de persoane fizice care au venituri de minimum 10.000 de lei pe lună. Deși există un interes pronunțat pentru plasarea banilor, majoritatea respondenților nu reușește să transforme intenția de economisire într-un plan financiar coerent și structurat.
În cazul în care ar primi o sumă de 100.000 de euro, preferințele de direcționare a banilor variază semnificativ. Un segment de 28% dintre participanți ar opta pentru acțiuni sau fonduri mutuale, în timp ce 23% ar prefera un cont de economii sau un depozit bancar. În plus, 7% dintre respondenți ar decide să păstreze întreaga sumă în contul curent, evidențiind o diversitate în modul de gestionare a capitalului disponibil.
Mihail Ion, Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, subliniază că acest rezultat indică un decalaj între intenție și planificare. Conform acestuia, românii cu venituri ridicate sunt tot mai interesați să își pună banii la lucru, însă trecerea de la deciziile punctuale la o abordare structurată este necesară. Această evoluție ar trebui să se construiască în jurul obiectivelor personale, al orizontului de timp și al nivelului de risc asumat.
Obstacolele care limitează activitatea de investiții sunt legate în principal de teama de pierdere a capitalului. Acest risc de a pierde bani este menționat de 39% dintre respondenți, în timp ce 29% indică resursele financiare insuficiente ca principală barieră. Un alt grup de 18% susține că nu știe de unde să înceapă procesul de investiție, ceea ce confirmă nevoia de educație financiară în privința diversificării portofoliului și a gestionării riscurilor.
Obiectivele financiare principale ale acestui grup de cetățeni includ atingerea independenței financiare, inclusiv posibilitatea unei pensionări anticipate. Alte priorități menționate în studiu sunt protejarea economiilor împotriva inflației și creșterea capitalului pe termen lung. În fața unei eventuale corecții a pieței, comportamentul majorității este prudent: dacă valorile ar scădea cu 10%, 36% ar continua să investească conform planului, iar 27% ar decide să injecteze fonduri suplimentare.
Evoluția comportamentului financiar al populației cu venituri mari reflectă o schimbare de paradigmă, de la simpla păstrare a banilor la dorința de creștere a activelor. Această tendință de a căuta instrumente financiare mai complexe este în contextul unei economii în care gestionarea eficientă a capitalului devine esențială pentru menținerea puterii de cumpărare și pentru atingerea unor obiective de viață pe termen lung.