Piața financiară din București a înregistrat marți o a doua zi consecutivă de scăderi, pe fondul incertitudinii politice și a așteptării unei evaluări de rating. Indicele BET a pierdut 1,8% în jurul orei 12:10, ajungând la nivelul de 30.476 de puncte, după ce luni încheiase la 31.018 puncte. În doar două ședințe de tranzacționare, indicele principal al bursei a cedat aproape 4%, reflectând o stare de prudență generalizată în rândul investitorilor.
Scăderile au afectat majoritatea companiilor mari listate la bursa locală, Electrica fiind printre cele mai puternic afectate cu o scădere de 4,6%. Alte companii care au înregistrat pierderi semnificative sunt MedLife, cu 3,1%, BRD și Hidroelectrica, ambele cu 2,8%, precum și Cris-Tim și Nuclearelectrica, care au scăzut cu 2,3%, respectiv 2,2%. Banca Transilvania a înregistrat o scădere de 1,4%, fiind implicată în tranzacții de aproape 9 mil. lei, în timp ce OMV Petrom a cedat 1,2%.
Pe segmentul obligațiunilor de stat, randamentul titlurilor pe termen de 10 ani a crescut cu aproape 16 puncte de bază față de ședința anterioară, atingând 7,8%. Această valoare reprezintă cel mai ridicat nivel din ultimul an, marcat de o creștere de circa 75 de puncte de bază în ultima lună. Randamentul reflectă costul pe care îl plătește statul pentru a atrage împrumuturi pe termen lung, fiind influențat de așteptările privind politicile monetare și stabilitatea fiscală.
Contextul de volatilitate este alimentat de procesul de formare a noului guvern și de evaluarea ratingului României de către S&P, programată pentru vineri. PSD a anunțat că nu va vota cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, invocând lipsa unor surse de finanțare clare în programul de guvernare. În același timp, susținătorii noului guvern avertizează că acest blocaj politic ar putea duce la o retrogradare a ratingului de credit al țării.
Analiza furnizată de Erste Group indică faptul că România continuă să aibă o evoluție mai slabă pe piețe înaintea deciziei S&P. Instituția estimează o contracție economică de 0,7% pentru acest an, o prognoză mai pesimistă decât cea a OCDE, care prevede un creștere de 0,1%. Această evoluție negativă este atribuită consolidării fiscale și scăderii salariilor reale, în condiții în care piețele din regiune anticipează o politică monetară mai restrictivă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România a intrat într-un ritm mai lent în ultimii ani, fenomen care a precedat măsurile de austeritate. Analizele economice indică faptul că ritmul de creștere a scăzut semnificativ, ajungând la niveluri sub 1%, în ciuda injectării unor sume mari de bani publici în investiții. Această dinamică macroeconomică pune presiune pe stabilitatea fiscală și pe capacitatea statului de a gestiona datoria pe termen lung.