Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu mai poate identifica numărul exact de persoane care activează în industria videochat din România, conform unor date recente. Instituția fiscală a comunicat faptul că, din cauza lipsei unei categorii distincte în sistemul de clasificare, este imposibil să se determine volumul de contribuabili și sumele de bani care intră la bugetul de stat prin această activitate.
Problema principală identificată de autorități ține de lipsa unei încadrări explicite în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) și în Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN). De asemenea, pentru persoanele fizice care utilizează Declarația unică, veniturile realizate din acest domeniu nu au o încadrare separată. Această absență a unei definiții clare în cadrul sistemului declarativ actual împiedică monitorizarea precisă a fluxurilor financiare din acest segment economic.
Situația actuală contrastează puternic cu datele din anul 2023, când fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, afirma că instituția deținea cifre clare. La acea vreme, se estima că în România există aproximativ 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și circa 400.000 de persoane care lucrează în sectorul videochat. Lucian Heiuș menționa atunci că banii intră prin bancă de la cinci platforme mari, fiind astfel urmăriți.
În ciuda acestor estimări anterioare, inspectorii de la Antifraudă au raportat dificultăți majore în recuperarea prejudiciilor cauzate de evaziunea fiscală. În anul 2025, oficialii au menționat că au identificat cel puțin 500 de persoane cu venituri nedeclarate de milioane de lei, însă recuperarea este complicată de faptul că sediile multor entități se află în jurisdicții externe. Această fragmentare legislativă și jurisdicțională transformă sectorul într-o zonă gri pentru autorități.
Pe lângă dificultățile fiscale, industria se confruntă și cu incertitudini juridice privind legalitatea activităților. Asociația A.D.U.L.T. a acționat Ministerul Afacerilor Interne în instanță, solicitând clarificări dacă activitățile de videochat și masaj erotic sunt legale sau încadrate în sfera penală. Miza procesului este clarificarea interpretării legii pentru antreprenori, care riscă controale sau închiderea afacerilor din cauza lipsei de prevedibilitate a reglementărilor.
În prezent, companiile din acest domeniu utilizează coduri CAEN generice, precum 9609 (Alte activități de servicii personale n.c.a.), 6312 (Activități ale portalurilor web) sau 6311 (Prelucrarea datelor). Deși aceste firme sunt înregistrate legal sub alte nomenclaturi, vidul legislativ specific permite o evaziune fiscală semnificativă. Această problemă de clasificare afectează capacitatea statului de a colecta taxele într-o economie unde România are deja una dintre cele mai mici rate de colectare la nivelul UE.