Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că reducerea deficitului bugetar în primele nouă luni ale anului 2026 nu permite o relaxare a disciplinei fiscale. România menține în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, fapt ce impune o gestionare strictă a resurselor. Alexandru Nazare a precizat că bugetul pentru anul 2027 va trebui elaborat exclusiv pe baza unor venituri certe și a unor cheltuieli care să fie sustenabile pe termen lung.
Execuția bugetară raportată la sfârșitul lunii septembrie indică un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră este în scădere față de perioada aceeași din anul trecut, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. În același interval, veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Investițiile publice au atins suma de 107,77 miliarde de lei, depășind cu 25,15 miliarde de lei nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului precedent. Alexandru Nazare a subliniat că fondurile europene au finanțat peste 70% din aceste investiții, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fondurile europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
Există însă riscuri legate de încasarea integrală a fondurilor PNRR, România având încă de încasat 6,43 miliarde de euro pentru cererile de plată numerele 5 și 6. Alexandru Nazare a explicat că proiecția bugetară pentru 2026 s-a bazat pe ipoteza atragerii tuturor finanțărilor programate. Dacă anumite sume nu vor fi validate de Comisia Europeană, presiunea asupra bugetului va crește din cauza cheltuielilor deja efectuate.
Costul datoriei publice pune, de asemenea, o presiune semnificativă, dobânzile de 50,63 miliarde de lei plătite în primele nouă luni fiind cu 10,69 miliarde de lei mai mari decât în 2025. Ministerul Finanțelor a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și obligațiile financiare rămase. Este necesar ca deciziile bugetare să fie fundamentate pe resurse verificabile, evitând confundarea contractelor semnate cu investițiile finalizate sau cu banii efectiv disponibili.
Planificarea financiară a țării trebuie să gestioneze și alte obligații, precum titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026 sau necesarul de finanțare în sistemul de sănătate. Menținerea disciplinei fiscale este crucială pentru a evita scăderile de rating, care ar crește costurile de împrumut pentru stat și companii. O gestionare responsabilă a bugetului este esențială pentru a preveni creșterea taxelor sau a inflației care să afecteze puterea de cumpărare.