Conducerea Băncii Naționale a României a semnalat existența unor riscuri și incertitudini semnificative care pot afecta perspectiva activității economice și evoluția inflației pe termen mediu. În cadrul ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, membrii Consiliului de administrație au subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu și criza energetică pot exercita presiuni asupra puterii de cumpărare a consumatorilor. Aceste factori externi pot influența direct încrederea populației și profitabilitatea firmelor din economie.
Analiza inflației arată o scădere a ratei anuale de la 10,42 la sută în iunie 2026 la 6,17 la sută în august, pe fondul epuizării efectelor de eliminare a plafonului la energia electrică. Totuși, membrii Consiliului au observat că inflația CORE2 ajustat a coborât la 6,2 la sută în august, de la 8,3 la sută în iunie. Deși prețurile alimentelor procesate au scăzut, serviciile au menținut niveluri ridicate, mult peste valorile din prima jumătate a anului trecut.
Perspectiva inflației este acum revizuită în sus, urmând să urmeze o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această evoluție depășește prognoza din august 2026, care anticipa o inflație de 6,1 la sută în decembrie 2026. Factorii determinanți pentru această creștere sunt identificați în șocurile de ofertă, precum scumpirea combustibililor, creșterea prețurilor materiilor prime și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor bunurilor importate.
În ceea ce privește poziția economică, activitatea a stagnat în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1 la sută în perioada precedentă. Deși formarea brută de capital fix a generat un salt, consumul gospodăriilor populației a continuat să scadă față de anul trecut. În același timp, exportul net a redevenit contracționist în trimestrul II 2026, pe fondul creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, ceea ce a afectat balanța comercială.
Piața muncii prezintă semnale mixte, cu o creștere abruptă a ratei șomajului BIM, care a revenit la 6,4 la sută în iulie-august, de la media de 6,8 la sută din trimestrul II. Deși intențiile de angajare s-au redresat în trimestrul III, deficitul de forță de muncă raportat de companii a ajuns la un minim al ultimelor 6 ani. Dinamica salariului brut nominal a crescut în iulie, influențată și de majorarea salariului minim brut pe economie.
Decizia de politică monetară a BNR a fost de a menține neschimbată rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută. Consiliul a decis, în unanimitate, păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. Această poziție vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile.
Contextul geopolitici actual este marcat de o volatilitate ridicată, reflectată și în alte regiuni, precum în cazul tensiunilor din zona Orientului Mijlociu care implică și intervenții militare internaționale. Aceste evenimente globale afectează percepția de risc la nivel regional, influențând direct costurile de finanțare și stabilitatea piețelor financiare, elemente esențiale pentru gestionarea politicii monetare și a stabilității economice naționale.