România trebuie să înceapă pregătirile pentru noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, cuprinzând perioada 2028-2034, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Aceste observații au fost formulate în cadrul celei de-a treia ediții a conferinței Gândul Euro Industry, organizată la București. Fostul oficial a subliniat că eficiența implementării proiectelor va deveni un factor esențial în contextul noilor priorități de finanțare europene.
Cristian Bușoi, care a deținut funcția de președinte al Comisiei ITRE între 2014 și 2019, a avertizat că viitoarea perioadă financiară va impune o schimbare de paradigmă. Autoritățile române vor trebui să valorifice mai eficient resursele disponibile, învățând din experiența Planului Național de Redresare și Reziliență. Proiectele vor necesita o implementare mult mai riguroasă pentru a asigura succesul în fața noilor condiții de accesare a fondurilor.
O provocare majoră va fi participarea la competiții pentru finanțări gestionate direct la nivel european, cum este Fondul european pentru competitivitate. În acest scenariu, proiectele din România vor trebui să concureze cu inițiativele unor state care dețin o experiență mai vastă și rezultate superioare în atragerea banilor europeni. Cristian Bușoi consideră că înțelegerea noilor direcții de acțiune este vitală pentru pregătirea temeinică a proiectelor viitoare.
În sectorul energetic, accentul trebuie pus pe dezvoltarea capacităților de stocare a energiei pentru a asigura flexibilitatea sistemului. România a depășit deja pragul de 1.000 MW de capacități de stocare instalate, fie independente, fie asociate unor unități de producție. Cristian Bușoi estimează că ținta de 1.250 MW pentru anul 2030 va fi atinsă rapid, existând posibilitatea ca anul viitor să se atingă 2.000 de megawați.
Dezvoltarea tehnologiilor de stocare este considerată strategică pentru gestionarea energiei din surse regenerabile și acoperirea vârfurilor de consum. Ministerul Energiei susține proiecte de acest tip prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, în timp ce sectorul privat investește prin propriile resurse și credite bancare. Aceste investiții în baterii și alte tehnologii sunt necesare pentru a reduce dezechilibrele dintre producția de energie și consumul real din rețea.
Pregătirea pentru noul cadru financiar european implică o coordonare strânsă între administrația publică și mediul de afaceri. Dialogul constant între decidenți și industrie este necesar pentru a înțelege schimbările legislative și a identifica oportunitățile de finanțare din timp. Această colaborare poate ajuta companiile să își pregătească proiectele de infrastructură energetică pentru perioada 2028-2034, asigurând dezvoltarea economică a țării.