Guvernul Niculescu a lansat un program de guvernare marcat de numeroase promisiuni sociale, însă acest document nu include fundamentarea publică a costurilor și a surselor de finanțare. Deși programul stipulează că măsurile cu impact bugetar vor fi introduse doar după prezentarea resurselor, actuala execuție pare să ignore această regulă internă. Guvernul promite majorări ale pensiilor și sprijin pentru categorii vulnerabile, dar nu a stabilit cifre exacte privind impactul financiar al acestor angajamente.
Situația financiară prezintă un paradox major, deoarece guvernul vizează reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB în acest an la 5,2% din PIB anul viitor. Această scădere presupune o reducere a cheltuielilor cu 21 mld. lei, echivalentul a 4 mld. euro, față de perioada actuală. În același timp, planurile includ eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o măsură care a generat 2,7 mld. lei la buget anul trecut, complicând echilibrul fiscal.
Riscurile pentru buget sunt amplificate de posibila pierdere a fondurilor din PNRR, estimate la opt miliarde de euro, în funcție de acceptarea cererilor de plată. Dacă guvernul reușește să respecte ținta de deficit, acesta se va confrunta cu o lipsă de fonduri de aproximativ 12 mld. euro, adică 3% din PIB. Planurile de sprijin pentru veterani, mame sau persoane afectate de prețurile energiei rămân fără o bază financiară clară, fiind doar obiective de tip deziderat.
Strategia de finanțare se bazează în principal pe o creștere economică de 2,2%, pe o colectare mai eficientă a veniturilor și pe reducerea cheltuielilor statului. Totuși, metodele de reducere, precum comasarea voluntară a 400 de localități, par insuficiente pentru a acoperi deficitul de resurse. Guvernul susține că va lărgi baza de impozitare prin combaterea evaziunii și revizuirea facilităților, fără a adăuga noi poveri contribuabililor corecți, dar detaliile concrete lipsesc.
Impactul majorărilor de pensii este unul critic, având în vedere că o ajustare bazată pe inflație ar fi costat guvernul Bolojan 12 mld. lei în acest an. Această măsură a fost deja suspendată anterior din lipsă de fonduri, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea de execuție a noului cabinet. Deși programul de guvernare menționează protecția pensionarilor cu pensii mici și a familiilor cu venituri reduse, resursele pentru aceste măsuri sociale rămân necunoscute.
În cadrul economiei, gestionarea deficitului bugetar este un indicator esențial pentru stabilitatea fiscală și pentru capacitatea statului de a redistribui veniturile către populația vulnerabilă. Un deficit care scade spre țintele impuse necesită o disciplină strictă a cheltuielilor publice, însă promisiunile de creștere a cheltuielilor sociale pot pune presiune pe acest proces de consolidare fiscală.