Ministerele din România au depus cereri de finanțare care însumează o valoare apropiată de 3% din PIB pentru următoarea rectificare bugetară. Deși sumele solicitate sunt semnificative, Guvernul a anunțat anterior că prima intervenție asupra bugetului va fi una de urgență, menită să acopere doar necesitățile critice de finanțare. Această etapă de rectificare este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie, având un scop strict de gestionare a unor priorități imediate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat în cadrul unei audieri în Parlament că strategia actuală presupune două etape distincte de ajustare. Prima rectificare, prevăzută pentru finalul lunii octombrie, va viza rezolvarea urgențelor, cu accent pe sectorul sănătății și pe gestionarea dobânzilor. Aceste din urmă au înregistrat o creștere de peste 26% în cursul acestui an, impunând necesitatea unei realocări de fonduri pentru a menține stabilitatea financiară.
După etapa de urgență, Guvernul urmează să execute o a doua rectificare bugetară la finalul lunii noiembrie. Această a doua intervenție va avea rolul de reglaj pentru închiderea anului exercițiu, respectând termenul limită de 30 noiembrie. Ministerul Finanțelor a manifestat o poziție fermă în discuțiile privind aceste ajustări, insistând pe limitarea strictă a cheltuielilor noi, având în vedere că spațiul fiscal disponibil pentru noul an este limitat.
Un factor de incertitudine major care poate afecta bugetul este legat de granturile din cadrul PNRR. Există riscuri legate de ultimele cereri de plată transmise către Comisia Europeană pentru evaluare, iar eventualele sume care nu vor fi eliberate ar putea pune o presiune suplimentară pe deficitul bugetar. Este esențial ca aceste date privind fondurile europene să fie clarificate înainte de implementarea celei de-a doua rectificări de la finalul lunii noiembrie.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, ținta de deficit pentru întreg anul este stabilită la 6,2% din PIB în termeni cash și la 6% conform standardului ESA utilizat de Uniunea Europeană. La primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră indică o diminuare față de perioada similară a anului precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde lei, sau 5,31% din PIB.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces continuu care devine mai complex în ultimele luni ale anului. În mod obișnuit, perioada dintre septembrie și decembrie este marcată de o concentrație ridicată de plăți bugetare masive, care pot ajunge să reprezinte peste 2% din PIB. Aceste fluxuri de numerar necesită o monitorizare atentă pentru a asigura respectarea limitelor de deficit stabilite de autoritățile naționale și de normele europene.