Noul Guvern condus de Luca Niculescu, investit pe 20 octombrie, preia o situație financiară critică, fiind confruntat cu un volum masiv de plăți scadente. Surse indicate de Gândul estimează că obligațiile restante, facturile în așteptare și plățile necesare până la 31 decembrie se ridică la o sumă cuprinsă între 48,8 și 51,8 miliarde de lei. Această moștenire bugetară de la executivul anterior, condus de Ilie Bolojan, pune presiune pe execuția bugetară și pe deficitul calculat de Uniunea Europeană.
O parte semnificativă din aceste sume este destinată unor plăți obligatorii pentru funcționarea statului și a serviciilor esențiale. Se estimează că aproximativ 10 miliarde de lei sunt necesare pentru cheltuieli de funcționare ale ministerelor, asistență socială și servicii publice. Totodată, statul trebuie să achite circa 7 miliarde de lei pentru compensările aferente energiei electrice și gazelor naturale. Un alt segment important este reprezentat de proiectele PNRR, pentru care este necesar un necesar de finanțare între 8 și 10 miliarde de lei.
Sectorul sănătății și cel al dezvoltării prezintă deficite majore care trebuie acoperite imediat. Sursele indică faptul că aproximativ 5 miliarde de lei sunt necesare pentru decontarea concediilor medicale nedecontate, sume pe care statul trebuie să le ramburseze angajatorilor. În ceea ce privește Ministerul Dezvoltării, necesarul este de 4,8 miliarde de lei, cuprinzând 2,3 miliarde lei pentru facturi neachitate în cadrul programului „Anghel Saligny” și 2,5 miliarde lei pentru lucrări executate pentru care nu au fost încă emise documentele de plată.
Presiunea financiară este accentuată de obligații juridice și de restanțe către companii. Statul are de rambursat către firme între 5 și 6 miliarde de lei pentru TVA, o sumă care influențează direct lichiditatea investițiilor. De asemenea, există o obligație de aproximativ 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale ale magistraților, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului. Un capitol separat este reprezentat de litigiul cu Pfizer, pentru care expunerea financiară este estimată la 4 miliarde de lei, incluzând obligațiile principale și dobânzile.
Problema plății către Pfizer este una dintre cele mai complexe, având în vedere deciziile instanțelor din Bruxelles. România a fost obligată să respecte contractele pentru vaccinuri, iar sumele au crescut din cauza dobânzilor. În acest context, Pfizer a inițiat proceduri de executare silită asupra unor venituri încasate de ROMATSA prin EUROCONTROL. Conform comunicării oficiale a ROMATSA, vorbind despre o creanță de 3,419 miliarde de lei, situația rămâne o presiune majoră pentru noul Cabinet de la Palatul Victoria.
Această criză de lichidități apare într-un context de incertitudine economică, deoarece bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere de 1%. Totuși, datele de la Institutul Național de Statistică arată o contractie economică de 0,6% în primul semestru, iar Fondul Monetar Internațional a anticipat o scădere de 0,5% pentru 2026. O economie mai slabă reduce spațiul de manevră al Guvernului Niculescu în perioada în care trebuie să gestioneze aceste plăți masive.