Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) a prezentat Guvernului României propuneri de reformă prin intermediul „Pactului pentru Producția din România”. Această acțiune reprezintă prima participare publică a organizației la nivel național după recunoașterea statutului său de reprezentant al patronatului. Obiectivul principal al inițiativei este stimularea producției interne, încurajarea investițiilor și creșterea valorii adăugate în cadrul economiei naționale.
Organizația CAIR reunește companii cu capital românesc și străin din 13 domenii economice diferite. Aceste sectoare reprezentate de membrii confederației generează, la nivel cumulativ, peste o treime din PIB-ul României. Prin acest pact, reprezentanții cer implementarea unor măsuri precum reducerea costurilor energetice, asigurarea predictibilității fiscale, rambursarea mai rapidă a TVA-ului și garantarea unei concurențe loiale pe piață.
Delegația CAIR a fost condusă de președintele Cristian Erbașu, alături de vicepreședintele Dumitru Muscă, vicepreședintele Ștefan Pădure și secretarul general Adriana Iftime. Cristian Erbașu a subliniat că România are nevoie de o direcție clară pentru a prelucra resursele în țară și a reinvesti în propria economie. El a menționat că acest proces necesită dialog și colaborare între toate sectoarele economice, depășind interesele individuale ale fiecărei industrii.
O preocupare majoră exprimată de delegație vizează situația fondurilor din cadrul PNRR. CAIR solicită decontarea lucrărilor care au fost deja executate, dar care rămân neachitate, precum și asigurarea finanțării necesare pentru finalizarea investițiilor începute prin acest program. Organizația avertizează că închiderea perioadei PNRR nu trebuie să elimine obligațiile de plată și că lipsa de certitudine pune presiune pe companii.
Sectorul forestier a fost evidențiat de Dumitru Muscă, acesta contribuind cu aproximativ 3,5% la PIB. În același timp, Ștefan Pădure a propus reducerea poverii fiscale asupra energiei, gazelor și combustibililor folosiți în producție, precum și extinderea taxării inverse. De asemenea, s-a cerut un acces mai bun la finanțare pentru agricultura, turismul și serviciile, oferind predictibilitate prin bugetul pentru anul 2027.
În contextul actual, discuțiile despre stimularea economiei și gestionarea bugetelor de stat apar frecvent în dezbaterea publică. Acestea se încadrează într-un peisaj economic complex, unde deciziile guvernamentale privind fiscalitatea și alocarea resurselor pentru investiții sau protecția socială influențează direct capacitatea de creștere a companiilor și stabilitatea pieței de muncă din România.