Adrian Stoichină, co-CEO PRIMA Development Group, a analizat eficacitatea legislației actuale privind protecția cumpărătorilor de locuințe, subliniind că sistemul actual reglementează traseul banilor, dar nu garantează rezultatul final. Deși legea a fost un pas necesar după cazul Nordis, aceasta se concentrează pe controlul cheltuielilor și aplicarea sancțiunilor, rather decât pe eliminarea riscului de nefinalizare a proiectelor. În opinia sa, actualul mecanism nu oferă o protecție reală în cazul în care un dezvoltator intră în incapacitate de plată.
Analizând evoluția pieței, Adrian Stoichină a menționat că, în București, s-au tranzacționat peste 21.000 de locuințe în primul semestru din 2026, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru. Această cifră indică o scădere de doar 1,7% față de perioada similară din anul precedent, cu creșteri în lunile mai și iunie. Rezultatele sugerează că noua legislație nu a blocat piața imobiliară, deși a generat dificultăți operaționale în primul trimestru al anului.
Fragilitatea sistemului a fost evidențiată de incidentul informatic care a afectat accesul la extrasele de carte funciară, serviciu esențial pentru verificarea proprietăților. Adrian Stoichină a observat că protecția cumpărătorului se bazează prea mult pe verificări individuale efectuate de clienți, într-o infrastructură care poate deveni indisponibilă. Această vulnerabilitate pune în pericol procesul de verificare pe care profesioniștii din domeniu îl recomandă constant persoanelor care doresc să achiziționeze un apartament.
Pentru o protecție eficientă, co-CEO PRIMA Development Group propune adoptarea modelului din Franța, unde dezvoltatorii sunt obligați să dețină o garanție financiară de finalizare emisă de o bancă sau o societate de asigurări. În acest sistem, garanția este verificată obligatoriu la notar, iar în cazul falimentului firmei, garantul finanțează terminarea lucrărilor sau returnează banii. Adrian Stoichină consideră că acest cost este previzibil și mai ieftin decât rigiditatea actuală care forțează dezvoltatorii să apeleze la credite suplimentare.
Pe lângă garanția financiară, Adrian Stoichină recomandă introducerea unui registru public pentru transparența grupurilor de construcții și limitarea termenilor de marketing neclar precum „premium” sau „lux”. În prezent, cumpărătorii nu pot verifica istoricul grupului din spatele unei firme create special pentru un proiect, iar descrierile de calitate sunt adesea subiective. Adoptarea unor liste detaliate de materiale, similar cu modelul din Spania, ar permite o comparație concretă între proiectele disponibile pe piață.
Sectorul imobiliar din România funcționează într-un cadru de reglementare care încearcă să echilibreze siguranța clienților cu fluiditatea tranzacțiilor. Deși piața de locuințe este influențată de decizii legislative și de stabilitatea infrastructurii de cadastru, dezvoltatorii continuă să gestioneze costurile operaționale și cerințele de finanțare. Evoluția acestui segment depinde de capacitatea autorităților de a implementa instrumente care să elimine riscurile majore fără a suprasolicita bugetele proiectelor de construcții.