România se aliniază noii dinamici de securitate economică a Uniunii Europene prin accelerarea investițiilor în extracția materiilor prime critice. Această mișcare vizează reducerea dependenței de piața din China, care deține monopolul asupra resurselor esențiale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare. Pentru a facilita acest proces, autoritățile naționale au implementat cadrul legislativ necesar, incluzând adaptările legate de Regulamentul european CRMA și modificările aduse Legii minelor, pentru a permite exploatarea zăcămintelor de interes strategic.
La nivelul Ministerului Economiei, au fost redactate strategii specifice pentru exploatarea resurselor minerale critice prezente pe teritoriul țării. Lista de materii vizate de strategia națională este extinsă, cuprinzând grafit, cupru, magneziu, titan, litiu, wolfram, bismut, galiu, germaniu și pământuri rare. Ministerul gestionează și Programul Geologic Național, care va începe în 2026, având scopul actualizării datelor istorice prin cartografierea zonelor cu potențial de grafit și metale rare din Carpații Orientali și Apuseni.
Un proiect central este cel de la Baia de Fier – Polovragi, în județul Gorj, unde compania Salrom gestionează extracția grafitului pentru baterii. Această investiție, inclusă în Lista Proiectelor Strategice ale Uniunii Europene, este estimată la peste 198 de milioane euro și vizează producția anuală de cel puțin 15.000 de tone de grafit de înaltă puritate. Exploatarea comercială pentru vehicule electrice este preconizată să înceapă în anul 2028, oferind o alternativă la aprovizionarea actuală.
Sectorul cuprului prezintă, de asemenea, oportunități majore, în special la Roșia Poieni, unde Cupru Min Abrud operează un zăcământ ce acoperă aproximativ 60% din rezervele naționale. Compania extrage anual 40.000 de tone de concentrat cupros, pregătind pe termen mediu construcția unei uzine metalurgice dedicate. În paralel, proiectul minier Rovina estimează o producție de 20.000 de tone de cupru pe an începând cu anul 2027, consolidând poziția țării în acest segment.
Alte inițiative private contribuie la diversificarea resurselor, precum proiectul Verde Magnesium, care țintește 30.000 de tone de magneziu metalic anual până în 2030. Totodată, Eco Life Style se concentrează pe reciclarea bateriilor litiu-ion pentru recuperarea cobaltului, litiului și manganului. România deține și un potențial semnificativ în resursele secundare, reprezentate de sutele de iazuri de decantare și halde miniere care pot fi reprocesate ecologic pentru a extrage galiu, germaniu și metale prețioase.
Această strategie de dezvoltare a resurselor minerale intervine într-un moment în care tranziția energetică europeană transformă metalele rare în piloni ai stabilității industriale. Dependența de elemente precum litiul, cobaltul sau grafitul pentru turbinele eoliene și panouri fotovoltaice a devenit o problemă de geopolitică economică, obligând statele membre să își securizeze lanțurile de aprovizionare în fața monopolurilor asiatice.