Premierul desemnat Luca Niculescu a introdus în programul de guvernare două măsuri structurale majore: implementarea unei Strategii Naționale de Competitivitate și înființarea unui Consiliu Național de Productivitate. Aceste propuneri de reformă apar ca răspuns la avertismentele mediului de afaceri privind declinul competitivității României față de restul Europei. Riscul pierderii investițiilor străine este un factor critic care impune o schimbare de paradigmă în gestionarea economiei naționale.
Strategia Națională de Competitivitate se va fundamenta pe doi piloni principali, reprezentând inovarea și finanțarea creșterii. Acest document va analiza harta capacităților productive, lanțurile de furnizori și dependențele critice, luând în calcul și cererea externă. Scopul este de a corela strategiile sectoriale și de a identifica lanțurile industriale strategice. Totodată, strategia urmărește armonizarea criteriilor pentru ajutoarele de stat și eliminarea fragmentării decizionale între autoritățile care gestionează fondurile europene.
Pentru a pregăti portofoliul de proiecte pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 și Fondul European de Competitivitate, coordonarea va fi delegată unui Comitet Interministerial pentru Politică Industrială. Secretariatul tehnic permanent al acestui organism va fi asigurat de Ministerul Economiei. Guvernul intenționează să analizeze noi scheme de ajutor de stat pentru industriile curate, precum fabricile de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, autoturisme electrice sau turbine eoliene, respectând limitele bugetare și traiectoria de deficit.
Un alt element central este instituirea unui Consiliu Național de Productivitate cu statut independent. Acest nou organism va coordona analizele privind productivitatea și le va transforma în recomandări concrete pentru reformele necesare. Consiliul va utiliza expertiza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, a BNR și a INS. Modelul propus se bazează pe experiența consiliilor de productivitate din statele OCDE și pe studiul realizat de această organizație pentru România.
Aceste decizii vin după ce peste 4.000 de companii mari din România au semnalat necesitatea unui plan de urgență pentru economie. Mihai Bordeanu, șeful Dacia, a subliniat că îmbunătățirea competitivității depinde de investiții în infrastructură, energie mai ieftină și flexibilizarea legislației muncii. Planul de 10 puncte propus de mediul de afaceri a fost descris ca un semnal de alarmă pentru stabilitatea economică a țării.
Evoluția acestor măsuri de guvernare se încadrează într-un context de reforme fiscale și de suport pentru industria auto. Anterior, programul de guvernare a inclus și intenția de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027. Aceste direcții indică o încercare de reconfigurare a mediului de afaceri pentru a atrage capital și a stimula producția internă.