Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi foarte mari ocupă o poziție centrală pe agenda autorităților fiscale, atât la nivel european, cât și în România. Accentul se pune nu doar pe structura taxelor aplicate, ci și pe capacitatea instituțiilor de a accesa informații detaliate despre veniturile și activele deținute de contribuabili. Această evoluție reflectă necesitatea unei supravegheri mai riguroase asupra patrimoniilor concentrate în rândul segmentului de populație cu venituri ridicate.
Un studiu realizat de Comisia Europeană în aprilie 2026 analizează experiența diferitelor state membre în ceea ce privește taxarea averii. Rezultatele arată că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante în majoritatea statelor. Această situație este cauzată de praguri ridicate, facilități, scutiri și regimuri fiscale preferențiale care limitează baza de impozitare disponibilă pentru bugetele publice.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii și reprezentanții parlamentelor naționale au discutat, la 12 octombrie 2026, posibile abordări pentru taxarea persoanelor cu averi foarte mari. Dezbaterile au vizat dificultățile de identificare a activelor deținute în multiple jurisdicții, mobilitatea capitalului și schimbarea rezidenței fiscale. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu pe baza acestor discuții, vizând și implicațiile taxelor de exit și necesitatea cooperării internaționale.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această entitate verifică situația fiscală a rezidenților cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea include atât verificări documentare punctuale, cât și analize complexe ale concordanței dintre patrimoniul declarat, veniturile raportate și situația fiscală generală a contribuabilului, pentru a asigura respectarea obligațiilor.
Datele recente publicate de ANAF evidențiazie eficiența monitorizării în primul semestru al anului 2026. Autoritățile au analizat date din perioada 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control specifice, demonstrând utilizarea activă a informațiilor disponibile.
Evoluția regimurilor fiscale la nivel global indică o tendință de consolidare a controlului asupra activelor mobile și imobile. În contextul digitalizării administrațiilor fiscale și al schimbului automat de informații, capacitatea de a monitoriza tranzacțiile internaționale devine esențială. Pentru contribuabilii cu patrimonii mari, acest cadru legislativ impune o gestionare extrem de riguroasă a documentației privind sursele de finanțare și tranzacțiile efectuate.