Un nou raport global publicat de Kaspersky evidențiază modul în care abuzul facilitat de tehnologie afectează profund viața cotidiană a utilizatorilor. Studiul indică faptul că 34% dintre respondenți au raportat consecințe directe în lumea reală, depășind barierele mediului online. Aceste efecte variază de la retragerea din viața socială până la decizii radicale, precum demisia de la locul de muncă sau abandonarea studiilor, conform datelor furnizate de companie.
Analiza realizată de centrul de cercetare al Kaspersky, implicând 7.600 de participanți din 19 țări, subliniază severitatea impactului psihologic. Aproximativ 79% dintre victime au recunoscut manifestări precum depresia, trauma sau stresul pe termen lung, în timp ce 73% au raportat consecințe sociale, inclusiv izolarea și afectarea reputației. De asemenea, 55% au asociat acest tip de abuz cu prejudicii economice, însă doar 51% au identificat riscul de escaladare către violența fizică.
În ceea ce privește comportamentul digital, abuzul forțează schimbări majore în modul de utilizare a tehnologiei. Un procent de 42% dintre respondenți a declarat că a devenit mai precaut în mediul online, în timp ce 17% au ales să își reducă prezența digitală. Mai mult, 11% au limitat comunicarea cu familia sau prietenii, iar 10% au pus capăt unei relații, reflectând presiunea exercitată de evenimentele de pe platformele digitale.
Lipsa de intervenție rămâne o problemă majoră, deoarece peste una din cinci persoane (22%) nu a luat nicio măsură după incident. Această tendință este mult mai pronunțată în rândul generației Baby Boomers, unde rata de neacțiune ajunge la 37%. Motivul principal nu este indiferența, ci incertitudinea: 32% dintre victime au declarat că nu știau cum să ajute, iar 23% nu au fost siguri dacă o intervenție ar fi fost adecvată.
Dr. Leonie Maria Tanczer, Associate Professor at UCL Computer Science și Head of the Department's Gender and Tech Research Lab, explică faptul că recunoașterea problemei nu duce întotdeauna la acțiune. Aceasta menționează că formele de cyberstalking sunt adesea percepute ca fiind mai puțin grave din punct de vedere penal decât cele offline. Abuzul tehnologic este adesea greu de demonstrat prin dovezi sau este normalizat în mediile digitale, ceea ce creează o lacună în asumarea responsabilității.
Evoluția rapidă a mediilor digitale aduce noi tipuri de riscuri, de la monitorizarea constantă la utilizarea programelor de tip stalkerware. Protecția utilizatorilor depinde de capacitatea de a recunoaște comportamentele abuzive și de utilizarea unor instrumente de securitate, precum autentificarea în doi pași. Informarea continuă și documentarea incidentelor sunt recomandate pentru a preveni escaladarea violenței de la nivelul online la cel fizic.