Ultima lucrare publicată postum de fizicianul britanic Stephen Hawking, intitulată „Brief Answers to the Big Questions”, conține o serie de avertismente privind viitorul umanității. În cartea sa, lansată după decesul său din 14 martie 2018, autorul analizează riscurile majore pe care le pot reprezenta tehnologiile emergente. Predicțiile sale se concentrează pe pericolele generate de inteligența artificială, ingineria genetică, războiul nuclear și schimbările climatice, oferind scenarii care sunt din nou discutate la nivel global.
Unul dintre cele mai controversate subiecte abordate de Stephen Hawking vizează conceptul de „evoluție autoproiectată” prin intermediul ingineriei genetice. Fizicianul susținea că tehnologii precum CRISPR vor permite modificarea ADN-ului, începând cu repararea defectelor genetice, dar evoluând către îmbunătățiri artificiale. El avertiza că persoanele bogate ar putea utiliza aceste metode pentru a-și extinde memoria, rezistența la boli și durata de viață, creând o categorie de „supraoameni”. Această evoluție ar putea genera probleme politice grave, deoarece oamenii neîmbunătățiți nu ar mai putea concura cu acești indivizi.
În ceea ce privește inteligența artificială, Stephen Hawking a subliniat că pericolul nu provine din răutate, ci din competența extremă a sistemelor. El a avertizat că AI ar putea dezvolta o voință proprie, care ar putea intra în conflict cu interesele umane. Pentru a ilustra acest risc, a comparat potențiala situație a oamenilor cu cea a furnicilor într-o zonă vizată de un proiect hidroenergetic. În acest scenariu, furnicile nu sunt dușmanii proiectului, dar sunt victime ale eficienței acestuia, exact cum ar putea fi omenirea în fața unei inteligențe superioare.
Fizicianul a evidențiat, de asemenea, riscurile catastrofelor ecologice și ale conflictelor nucleare, menționând că acestea ar putea distruge Pământul în următorul mileniu. Referitor la încălzirea globală, el a folosit o comparație cu planeta Venus pentru a descrie un potențial scenariu de temperaturi extreme. Pe lângă aceste amenințări, Hawking a semnalat riscul impactului unui asteroid mare, pentru care a declarat că omenirea nu are nicio apărare actuală. Totodată, el a recomandat prudență în contactul cu eventuale civilizații extraterestre, deoarece acestea ar putea avea interese imprevizibile.
În ciuda acestor scenarii negative, Stephen Hawking a manifestat un optimism bazat pe progresul științific și explorarea spațială. El considera că supraviețuirea pe termen lung a speciei depinde de capacitatea de a coloniza alte corpuri cerești, precum Luna sau Marte. Știința reprezintă, în viziunea sa, principalul instrument de soluționare a problemelor, menționând de exemplu energia obținută prin fuziune nucleară ca o sursă de energie curată. Această abordare subliniază importanța cercetării pentru a evita poluarea și încălzirea globală.
Discuțiile despre riscurile tehnologice și impactul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale au devenit un subiect central în dezbaterile contemporane de securitate și etică. În contextul actual, comunitatea științifică și liderii tehnologici analizează constant limitele etice ale editării genetice și ale autonomiei sistemelor digitale. Aceste teme de interes global reflectă îngrijorările exprimate de mari gânditori despre modul în care inovația poate schimba fundamental structura societății umane.